Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a decis să nu inițieze controlul averii și intereselor personale în cazul lui Gheorghe Josanu, director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS).

Sesizarea depusă la ANI reclama posibile averi nedeclarate, inclusiv apartamente în Republica Moldova și peste hotare, dar și presupuse active virtuale pe platforma TUX.

În urma verificărilor, inspectorii de integritate au stabilit că bunurile deținute de Gheorghe Josanu fie au fost incluse în declarațiile de avere, fie au fost dobândite înainte de perioada supusă controlului. Un apartament cumpărat în 2024 a fost achiziționat printr-un credit ipotecar de două milioane de lei, cu termen de achitare până în anul 2039.

ANI a mai constatat că funcționarul deține cinci terenuri agricole, cumpărate sau primite prin donație înainte de perioada verificată, precum și apartamentul procurat în 2024.

În ceea ce privește acuzațiile despre presupuse investiții pe platforma TUX și existența unor proprietăți în Dubai sau în alte state, Josanu a declarat că nu deține astfel de active, iar verificările ANI nu au identificat dovezi care să confirme acuzațiile.

Astfel, inspectorul de integritate a stabilit că nu există o diferență semnificativă între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile declarate, motiv pentru care nu a fost inițiat un control al averii și intereselor personale.

Amintim că, în noiembrie 2025, directorul SPPS Vasile Popa și adjunctul acestuia, Vitalie Lupașcu, au fost eliberați din funcții prin două decrete semnate de președinta Maia Sandu. După aceste schimbări, Gheorghe Josanu a rămas la conducerea instituției.

Anterior, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că mai mulți angajați ai SPPS ar fi implicați în schema financiară TUX, platformă care s-a prăbușit și a afectat mii de persoane. Acuzațiile nu au fost confirmate oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #Gheorghe Josanu #refuz inițiere #SPPS #TUX

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.