Într-un top inedit al ţărilor în care se vorbesc cele mai multe limbi, Papua Noua Guinee ocupă primul loc în lume cu 843 de limbi vii, în timp ce Coreea de Nord are doar două. Doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii, notează Visual Capitalist. Topul se referă la limbile vorbite de minim o persoană, care o identifică drept limba principală.

De la cele 843 de limbi din Papua Noua Guinee, cel mai mare număr din lume, până la cele două limbi din Coreea de Nord, datele evidențiază modul în care geografia, migrația, izolarea și istoria au influențat limbile vorbite în diferite națiuni, transmite Antena 3 CNN.

Deși are o populație de sub 12 milioane de locuitori, Papua Noua Guinee se remarcă printr-o diversitate lingvistică extraordinară. Relieful accidentat, sutele de insule și comunitățile izolate au contribuit la conservarea unui număr de limbi aproape dublu față de cel din India, în ciuda faptului că țara are mai puțin de 1% din populația acesteia din urmă.

Indonezia, un arhipelag format din aproximativ 17.000 de insule, ocupă locul al doilea cu 709 limbi vii, fiind urmată de Nigeria, India și China. O limbă vie este o limbă care are cel puțin un vorbitor nativ.

Cu 239 de limbi vorbite în prezent, Statele Unite ocupă locul al optulea la nivel mondial. Majoritatea sunt limbi indigene, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție în urma unor secole de strămutare și asimilare. Aproape 50 au dispărut deja.

În total, doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii. Împreună, acestea dețin o parte remarcabilă a patrimoniului lingvistic mondial, acoperind aproape toate continentele locuite.

În urma divizării Peninsulei Coreene după cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea de Nord a devenit una dintre cele mai izolate societăți din lume. În prezent, aici există doar două limbi vii, coreeana și limbajul mimico-gestual coreean, cel mai mic număr dintre toate țările.

Cuba și Republica Dominicană au un număr relativ mic de limbi vii, deoarece spaniola a devenit dominantă după colonizare; limbile indigene au dispărut, iar influențele lingvistice africane ulterioare au fost, în mare parte, absorbite de limba spaniolă.

Multe țări cu puține limbi vii au avut, în trecut, o diversitate lingvistică mai mare. De-a lungul secolelor, colonizarea, asimilarea și declinul limbilor indigene au dus la situația în care doar un număr redus de limbi autohtone mai sunt vorbite în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diversitate #limbi #lingvistică #Papua Noua Guinee

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.