Într-un top inedit al ţărilor în care se vorbesc cele mai multe limbi, Papua Noua Guinee ocupă primul loc în lume cu 843 de limbi vii, în timp ce Coreea de Nord are doar două. Doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii, notează Visual Capitalist. Topul se referă la limbile vorbite de minim o persoană, care o identifică drept limba principală.

De la cele 843 de limbi din Papua Noua Guinee, cel mai mare număr din lume, până la cele două limbi din Coreea de Nord, datele evidențiază modul în care geografia, migrația, izolarea și istoria au influențat limbile vorbite în diferite națiuni, transmite Antena 3 CNN.

Deși are o populație de sub 12 milioane de locuitori, Papua Noua Guinee se remarcă printr-o diversitate lingvistică extraordinară. Relieful accidentat, sutele de insule și comunitățile izolate au contribuit la conservarea unui număr de limbi aproape dublu față de cel din India, în ciuda faptului că țara are mai puțin de 1% din populația acesteia din urmă.

Indonezia, un arhipelag format din aproximativ 17.000 de insule, ocupă locul al doilea cu 709 limbi vii, fiind urmată de Nigeria, India și China. O limbă vie este o limbă care are cel puțin un vorbitor nativ.

Cu 239 de limbi vorbite în prezent, Statele Unite ocupă locul al optulea la nivel mondial. Majoritatea sunt limbi indigene, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție în urma unor secole de strămutare și asimilare. Aproape 50 au dispărut deja.

În total, doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii. Împreună, acestea dețin o parte remarcabilă a patrimoniului lingvistic mondial, acoperind aproape toate continentele locuite.

În urma divizării Peninsulei Coreene după cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea de Nord a devenit una dintre cele mai izolate societăți din lume. În prezent, aici există doar două limbi vii, coreeana și limbajul mimico-gestual coreean, cel mai mic număr dintre toate țările.

Cuba și Republica Dominicană au un număr relativ mic de limbi vii, deoarece spaniola a devenit dominantă după colonizare; limbile indigene au dispărut, iar influențele lingvistice africane ulterioare au fost, în mare parte, absorbite de limba spaniolă.

Multe țări cu puține limbi vii au avut, în trecut, o diversitate lingvistică mai mare. De-a lungul secolelor, colonizarea, asimilarea și declinul limbilor indigene au dus la situația în care doar un număr redus de limbi autohtone mai sunt vorbite în prezent.