Într-un top inedit al ţărilor în care se vorbesc cele mai multe limbi, Papua Noua Guinee ocupă primul loc în lume cu 843 de limbi vii, în timp ce Coreea de Nord are doar două. Doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii, notează Visual Capitalist. Topul se referă la limbile vorbite de minim o persoană, care o identifică drept limba principală.

De la cele 843 de limbi din Papua Noua Guinee, cel mai mare număr din lume, până la cele două limbi din Coreea de Nord, datele evidențiază modul în care geografia, migrația, izolarea și istoria au influențat limbile vorbite în diferite națiuni, transmite Antena 3 CNN.

Deși are o populație de sub 12 milioane de locuitori, Papua Noua Guinee se remarcă printr-o diversitate lingvistică extraordinară. Relieful accidentat, sutele de insule și comunitățile izolate au contribuit la conservarea unui număr de limbi aproape dublu față de cel din India, în ciuda faptului că țara are mai puțin de 1% din populația acesteia din urmă.

Indonezia, un arhipelag format din aproximativ 17.000 de insule, ocupă locul al doilea cu 709 limbi vii, fiind urmată de Nigeria, India și China. O limbă vie este o limbă care are cel puțin un vorbitor nativ.

Cu 239 de limbi vorbite în prezent, Statele Unite ocupă locul al optulea la nivel mondial. Majoritatea sunt limbi indigene, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție în urma unor secole de strămutare și asimilare. Aproape 50 au dispărut deja.

În total, doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii. Împreună, acestea dețin o parte remarcabilă a patrimoniului lingvistic mondial, acoperind aproape toate continentele locuite.

În urma divizării Peninsulei Coreene după cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea de Nord a devenit una dintre cele mai izolate societăți din lume. În prezent, aici există doar două limbi vii, coreeana și limbajul mimico-gestual coreean, cel mai mic număr dintre toate țările.

Cuba și Republica Dominicană au un număr relativ mic de limbi vii, deoarece spaniola a devenit dominantă după colonizare; limbile indigene au dispărut, iar influențele lingvistice africane ulterioare au fost, în mare parte, absorbite de limba spaniolă.

Multe țări cu puține limbi vii au avut, în trecut, o diversitate lingvistică mai mare. De-a lungul secolelor, colonizarea, asimilarea și declinul limbilor indigene au dus la situația în care doar un număr redus de limbi autohtone mai sunt vorbite în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diversitate #limbi #lingvistică #Papua Noua Guinee

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia