Într-un top inedit al ţărilor în care se vorbesc cele mai multe limbi, Papua Noua Guinee ocupă primul loc în lume cu 843 de limbi vii, în timp ce Coreea de Nord are doar două. Doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii, notează Visual Capitalist. Topul se referă la limbile vorbite de minim o persoană, care o identifică drept limba principală.

De la cele 843 de limbi din Papua Noua Guinee, cel mai mare număr din lume, până la cele două limbi din Coreea de Nord, datele evidențiază modul în care geografia, migrația, izolarea și istoria au influențat limbile vorbite în diferite națiuni, transmite Antena 3 CNN.

Deși are o populație de sub 12 milioane de locuitori, Papua Noua Guinee se remarcă printr-o diversitate lingvistică extraordinară. Relieful accidentat, sutele de insule și comunitățile izolate au contribuit la conservarea unui număr de limbi aproape dublu față de cel din India, în ciuda faptului că țara are mai puțin de 1% din populația acesteia din urmă.

Indonezia, un arhipelag format din aproximativ 17.000 de insule, ocupă locul al doilea cu 709 limbi vii, fiind urmată de Nigeria, India și China. O limbă vie este o limbă care are cel puțin un vorbitor nativ.

Cu 239 de limbi vorbite în prezent, Statele Unite ocupă locul al optulea la nivel mondial. Majoritatea sunt limbi indigene, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție în urma unor secole de strămutare și asimilare. Aproape 50 au dispărut deja.

În total, doar 20 de țări găzduiesc cel puțin 100 de limbi vii. Împreună, acestea dețin o parte remarcabilă a patrimoniului lingvistic mondial, acoperind aproape toate continentele locuite.

În urma divizării Peninsulei Coreene după cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea de Nord a devenit una dintre cele mai izolate societăți din lume. În prezent, aici există doar două limbi vii, coreeana și limbajul mimico-gestual coreean, cel mai mic număr dintre toate țările.

Cuba și Republica Dominicană au un număr relativ mic de limbi vii, deoarece spaniola a devenit dominantă după colonizare; limbile indigene au dispărut, iar influențele lingvistice africane ulterioare au fost, în mare parte, absorbite de limba spaniolă.

Multe țări cu puține limbi vii au avut, în trecut, o diversitate lingvistică mai mare. De-a lungul secolelor, colonizarea, asimilarea și declinul limbilor indigene au dus la situația în care doar un număr redus de limbi autohtone mai sunt vorbite în prezent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#diversitate #limbi #lingvistică #Papua Noua Guinee

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.