Europa este regiunea cea mai vulnerabilă la eventuale întreruperi ale aprovizionării cu combustibil pentru avioane, în contextul tensiunilor reaprinse din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru transportul prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters.

Potrivit agenției, deși statele europene au importat combustibil pentru avioane din Statele Unite și Asia, au majorat producția rafinăriilor și au apelat la rezervele existente pentru a menține traficul aerian, continentul rămâne dependent de livrările care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Marea Britanie, Franța și Germania sunt considerate cele mai expuse. Închiderea mai multor rafinării de-a lungul ultimelor decenii a făcut ca Europa să depindă într-o măsură mai mare decât alte regiuni de importurile provenite din Orientul Mijlociu.

Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate pe mare la nivel mondial, a fost afectată de conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite. Deși traficul a fost reluat parțial în iunie, armistițiul fragil a fost pus din nou sub semnul întrebării în iulie, după noi atacuri lansate de ambele părți.

Datele companiei de consultanță Energy Aspects, citate de Reuters, estimează că Europa va înregistra în trimestrul al treilea un deficit de aproape 600.000 de barili de combustibil pentru avioane pe zi. Prin comparație, Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 116.000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific unul de 425.000 de barili pe zi.

La începutul lunii iunie, stocurile europene de combustibil pentru avioane se ridicau la aproximativ 38 de milioane de barili, față de 99 de milioane de barili în Statele Unite. Potrivit calculelor Reuters, aceste rezerve ar acoperi cererea pentru mai puțin de 30 de zile, cel mai redus nivel dintre marile piețe mondiale.

În același timp, cele mai recente date ale Agenției Internaționale pentru Energie arată că, la sfârșitul lunii mai, stocurile de combustibil pentru avioane din Europa erau cu 10% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar producția rafinăriilor crescuse cu 30%. Chiar și în aceste condiții, marja de siguranță rămâne de aproximativ o lună, ceea ce, potrivit Reuters, evidențiază vulnerabilitatea continentului în cazul unor noi perturbări ale aprovizionării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avioane #combustibil

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.