Europa este regiunea cea mai vulnerabilă la eventuale întreruperi ale aprovizionării cu combustibil pentru avioane, în contextul tensiunilor reaprinse din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru transportul prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Reuters.

Potrivit agenției, deși statele europene au importat combustibil pentru avioane din Statele Unite și Asia, au majorat producția rafinăriilor și au apelat la rezervele existente pentru a menține traficul aerian, continentul rămâne dependent de livrările care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Marea Britanie, Franța și Germania sunt considerate cele mai expuse. Închiderea mai multor rafinării de-a lungul ultimelor decenii a făcut ca Europa să depindă într-o măsură mai mare decât alte regiuni de importurile provenite din Orientul Mijlociu.

Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate pe mare la nivel mondial, a fost afectată de conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite. Deși traficul a fost reluat parțial în iunie, armistițiul fragil a fost pus din nou sub semnul întrebării în iulie, după noi atacuri lansate de ambele părți.

Datele companiei de consultanță Energy Aspects, citate de Reuters, estimează că Europa va înregistra în trimestrul al treilea un deficit de aproape 600.000 de barili de combustibil pentru avioane pe zi. Prin comparație, Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 116.000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific unul de 425.000 de barili pe zi.

La începutul lunii iunie, stocurile europene de combustibil pentru avioane se ridicau la aproximativ 38 de milioane de barili, față de 99 de milioane de barili în Statele Unite. Potrivit calculelor Reuters, aceste rezerve ar acoperi cererea pentru mai puțin de 30 de zile, cel mai redus nivel dintre marile piețe mondiale.

În același timp, cele mai recente date ale Agenției Internaționale pentru Energie arată că, la sfârșitul lunii mai, stocurile de combustibil pentru avioane din Europa erau cu 10% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar producția rafinăriilor crescuse cu 30%. Chiar și în aceste condiții, marja de siguranță rămâne de aproximativ o lună, ceea ce, potrivit Reuters, evidențiază vulnerabilitatea continentului în cazul unor noi perturbări ale aprovizionării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avioane #combustibil

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.