Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliului Europei, pe 13 iulie 1995, semnând documentul de aderare la Strasbourg. A fost prima țară din cadrul Comunității Statelor Independente care s-a alăturat Consiliului Europei, angajându-se să respecte valorile fundamentale ale organizației: democrația, statul de drept și drepturile omului, transmite IPN.

Principalul obiectiv asumat la momentul aderării a fost realizarea unor reforme profunde ale sistemului instituțional, pentru a construi un sistem democratic care să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului.

Doi ani mai târziu, pe 24 iulie 1997, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acord internațional menit să apere drepturile omului, democrația și supremația legii. Cetățenii au obținut posibilitatea să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului în situațiile de încălcare a drepturilor consfințite în Convenție.

Un raport pentru anul 2024 precizează că timp de 27 de ani, de când Republica Moldova a ratificat Convenția, Republica Moldova a fost vizată în 616 hotărâri de condamnare, care au evidențiat 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil. Iar statul a achitat reclamanților despăgubiri care se ridică la 23 de milioane de euro.

Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova desfășoară mai multe proiecte care urmăresc să reducă corupția, să combată spălarea banilor, să sprijine un sistem de justiție corect și eficient și să oprească tratamentele nedrepte sau abuzurile. Respectarea drepturilor minorităților și întărirea încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului sunt alte deziderate urmărite.

Republica Moldova a aderat la peste 100 de tratate ale Consiliului Europei. Documentul strategic al dimensiunii de cooperare îl reprezintă Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. La data de 12 februarie 2025, la Chișinău, a fost lansat Planul de Acțiuni pentru perioada 2025-2028, al patrulea program de acest fel, menit să sprijine reformele democratice. O componentă importantă a noului Plan de Acțiuni este sprijinirea instituțiilor naționale în realizarea angajamentelor care derivă din procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Noile domenii incluse în Plan vizează combaterea traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a adicțiilor, precum și o implicare mai mare a societății civile și a tinerilor în procesul democratic de luare a deciziilor. Planul sprijină autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în contracararea efectelor războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#aderare #campanie IPN #Consiliul Europei #Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.