Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliului Europei, pe 13 iulie 1995, semnând documentul de aderare la Strasbourg. A fost prima țară din cadrul Comunității Statelor Independente care s-a alăturat Consiliului Europei, angajându-se să respecte valorile fundamentale ale organizației: democrația, statul de drept și drepturile omului, transmite IPN.

Principalul obiectiv asumat la momentul aderării a fost realizarea unor reforme profunde ale sistemului instituțional, pentru a construi un sistem democratic care să respecte și să protejeze drepturile fundamentale ale omului, unde legea este fundamentul superior al statului.

Doi ani mai târziu, pe 24 iulie 1997, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acord internațional menit să apere drepturile omului, democrația și supremația legii. Cetățenii au obținut posibilitatea să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului în situațiile de încălcare a drepturilor consfințite în Convenție.

Un raport pentru anul 2024 precizează că timp de 27 de ani, de când Republica Moldova a ratificat Convenția, Republica Moldova a fost vizată în 616 hotărâri de condamnare, care au evidențiat 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil. Iar statul a achitat reclamanților despăgubiri care se ridică la 23 de milioane de euro.

Consiliul Europei și autoritățile din Republica Moldova desfășoară mai multe proiecte care urmăresc să reducă corupția, să combată spălarea banilor, să sprijine un sistem de justiție corect și eficient și să oprească tratamentele nedrepte sau abuzurile. Respectarea drepturilor minorităților și întărirea încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului sunt alte deziderate urmărite.

Republica Moldova a aderat la peste 100 de tratate ale Consiliului Europei. Documentul strategic al dimensiunii de cooperare îl reprezintă Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. La data de 12 februarie 2025, la Chișinău, a fost lansat Planul de Acțiuni pentru perioada 2025-2028, al patrulea program de acest fel, menit să sprijine reformele democratice. O componentă importantă a noului Plan de Acțiuni este sprijinirea instituțiilor naționale în realizarea angajamentelor care derivă din procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Noile domenii incluse în Plan vizează combaterea traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a adicțiilor, precum și o implicare mai mare a societății civile și a tinerilor în procesul democratic de luare a deciziilor. Planul sprijină autoritățile naționale în abordarea provocărilor generate de crizele regionale și globale și în contracararea efectelor războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#aderare #campanie IPN #Consiliul Europei #Moldova

Înaintea alegerilor din 2025, ar fi existat acces neautorizat la sistemele Comisiei Electorale Centrale, afirmă fostul șef al Direcției Securitate Cibernetică de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Victor Tătaru. Potrivit lui, ar fi vorba atât de angajați ai STISC, cât și de cetățeni străini, care ar fi reprezentanți ai unor structuri speciale.

Tătaru a depus o sesizare la PCCOCS. În document se arată că anterior el ar fi informat și responsabili din cadrul Serviciului de Informații și Securitate despre aceste circumstanțe. Totodată, fostul funcționar face legătura dintre situația de atunci și atacurile cibernetice din ultimele zile, urmare a cărora s-au accesat datele a circa 750.000 de persoane.

„Ca urmare a refuzului meu de a acorda accesul solicitat unor cetățeni străini care s-au prezentat personal drept angajați ai unor servicii speciale (Anexa nr. 2), am informat personal conducătorul subdiviziunii de contrainformații din cadrul SIS, la numărul de telefon 06997112, cu privire la circumstanțele și faptele descrise. Ulterior acestei informări, am fost supus unor măsuri pe care le consider represive (Anexele nr. 4, 5 și 6), care au continuat pe parcursul a aproximativ șase luni. Deși directorul mi-a dat asigurări că aceste măsuri vor înceta (Anexa nr. 7), ele au continuat și ulterior, culminând cu încetarea raporturilor mele de muncă”, scrie Tătaru în sesizare.

Instituțiile vizate nu au comentat deocamdată acuzațiile lui Victor Tătaru. Redacția Realitatea le-a transmis solicitări, pentru a cere poziția cu referire la subiect.

Dacă persoanele vizate în documentul transmis către PCCOCS vor dori să își expună punctul de vedere, redacția Realitatea le va oferi dreptul la replică.

#acuzatii #atac cibernetic #sisteme guvernamentale #STISC