Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

#Alexei Navalnii #noviciok #Rusia

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale, scrie BANI.MD.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.