Ce informaţii „ascund” cei care fac declaraţii privind preţurile la produsele petroliere

În ultimul timp, una dintre temele cel mai des abordate în spaţiul public este preţul la produsele petroliere. La această temă se fac diverse declaraţii, se vine cu iniţiative, propuneri etc. Dar, intenţionat sau nu, se trece cu vederea şi a doua faţetă a monedei, care, apropo, este nu mai puţin interesantă decât prima. De aceea, în acest material am decis să ne referim la informaţia care nu apare în spaţiul public atunci când se abordează problema preţurilor la produsele petroliere.

Astfel, se trece în totalitate cu vederea faptul că, de la începutul pandemiei, vânzările staţiilor PECO s-au diminuat cu 18-20%, iar a celor din zona de frontieră – cu peste 50% (din cauza restricţiilor de călătorie). Totodată, cheltuielile agenţilor economici din domeniu au rămas aceleaşi, iar deseori, din cauza măsurilor suplimentare impuse de pandemie, chiar au crescut.

De asemenea, nu se vorbeşte deloc despre faptul că, în ultimii cinci ani, metodologia de calcul a preţurilor la produsele petroliere s-a modificat de 4 ori. Până la data de 1 iunie 2016 a fost în vigoare metodologia în conformitate cu care operatorii puteau stabili preţul luând în calcul o rentabilitate nu mai mare de 10% de la preţul de realizare de facto (se luau în calcul şi reducerile acordate). Din 1 iunie 2016 a intrat în vigoare o nouă metodologie care prevedea că ANRE stabilea preţurile maximale cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Astfel din 1 iunie 2016 până în iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori, inclusiv de 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori s-au diminuat. În vara lui 2018 era tendinţa de creştere a preţurilor şi Guvernul, prin decizii de judecată, de facto a „îngheţat” preţurile la nivelul lunii iulie 2018. Astfel preţurile „îngheţate” au fost în vigoare până în martie 2019. Această „îngheţare” a şi constituit a treia perioadă din cele menţionate mai sus. Iar a patra a început în primăvara anului 2019, când a fost adoptată noua metodologie ce permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10% de la preţul afişat pe panou. Dar este o mare diferenţă între rentabilitatea de 10% de la preţul de vânzare de facto şi rentabilitatea de 10% de la preţul de pe panou. Deoarece operatorii oferă reduceri de la preţul stabilit pe panou, în cel de-al doilea caz rentabilitatea este de două ori mai mică. Cu alte cuvinte, în aceşti ani operatorii au fost impuşi să activeze în condiţii de instabilitate şi previzibilitate, făcându-se tot posibilul pentru a-i împiedica să stabilească preţul la produsele lor reieşind din regulile economiei de piaţă.

Un aspect important, care iarăşi, intenţionat sau nu, e trecut cu vederea, ţine de reduceri. Acestea variază. Astfel pentru agenţii economici ele constituie de la 3% până la 10%. Pentru organizaţiile bugetare (inclusiv pentru Parlament şi Guvern), din cauza concurenţei acerbe, reducerea este de peste 10%. Mai mult, organizaţiilor bugetare şi agenţilor economici li se oferă un termen de două luni pentru achitarea combustibilului achiziţionat. Astfel, de facto, operatorii practic îi creditează, abordări similare neexistând nici în România, nici în Rusia, nici în Ucraina.

Încă un moment important – se vorbeşte mult despre preţul la produsele petroliere, dar nu se spune nimic despre cum se formează acesta. În primul rând, trebuie de menţionat faptul că Moldova nu are propria industrie de prelucrare a produselor petroliere, 100% din acestea fiind importuri. Aceasta din start face imposibilă orice comparaţie a preţurilor din RM cu cele din alte ţări. În al doilea rând, fiind vorba de importuri, operatorii depind decisiv de cursul la principalele valute de referinţă şi de cheltuielile legate de convertirea valutei, care iarăşi se regăsesc în preţul final. Apoi, trebuie de luat în calcul că Moldova procură produse petroliere la preţurile PLATTs. Numai în ultimele trei luni preţurile PLATTs au crescut cu 43% în cazul benzinei şi cu 31% în cazul motorinei.

De asemenea, cei ce vorbesc despre preţurile la produsele petroliere se fac a uita că în fiecare an în Moldova cresc accizele la combustibil, iar ponderea lor în preţul cu amănuntul al produselor petroliere este de 14-26%. În ultimii şase ani accizele la benzină au crescut cu 57%, la motorină – cu 59%, iar la gazul lichefiat – cu 46%. Deci, dacă nu-şi doresc creşterea preţurilor la benzină, deputaţii ar trebui minimum să se abţină de la majorarea accizelor.

Şi apropo, dacă tot unii fac comparaţii cu situaţia din ţările vecine (deşi, după cum menţionam mai sus, nu e corect să se meargă pe această cale), ar fi de spus că astăzi în România preţul unui litru de benzină A-95 este cu 4,8 lei moldoveneşti mai mare decât în Moldova, iar la un litru de motorină – cu 7 lei. În Ucraina un litru de benzină este cu 1,33 lei mai scump decât în Moldova, iar un litru de motorină – cu 3,4 lei. Şi aceasta în condiţiile în care în ambele ţări activează uzine de prelucrare a produselor petroliere, spre deosebire de Moldova unde astfel de uzine nu sunt.

Ar fi corect dacă cei ce abordează tema preţurilor la produsele petroliere s-ar referi şi la momentele menţionate în acest material. Dacă nu o fac, putem presupune că fie nu cunosc situaţia, fie intenţionat manipulează opinia publică.

sursă: oficial.md

#produse petroliere #pretul carburantilor #carburanti

Autoritățile din Regatul Unit încep să ia măsuri, în urma investigației care a dezvăluit că mii de studenți, în special cetățeni români, sunt suspectați de fraudarea sistemului britanic, scrie știrileprotv.ro.

Mai exact, aceștia au accesat împrumuturi universitare, fără să meargă la cursuri. Secretarul pentru educație, alături de autoritatea antifraudă și de compania care acorda acești bani, au deschis mai multe anchete.

Investigația The Sunday Times dezvăluie că mii de studenți, în special cetățeni români, au fraudat cu sute de milioane de lire sterline sistemul britanic de împrumuturi universitare. Practic, se înscriau fără intenția de a urma anumite cursuri, ci doar pentru a obține împrumuturi pe care nu aveau în plan să le returneze.

Ar fi vorba despre rețele întregi din care făceau parte studenți, recrutori și universitățile francizate.

„Practic, o dată ce studentul este acceptat la cursul francizorului universitar, la acest colegiu tehnic care oferă certificări în unele universități acreditate, studentul poate aplica pentru împrumutul de școlarizare și întreținere. Cel de școlarizare este plătit de agenție universității, care apoi dă suma către instituția francizată. Împrumutul pentru întreținere, de până la 13000 de lire sterline, este virat în contul bancar al studentului, cam în 3 tranșe în decursul unui an de studiu”, a afirmat Ana Maria, co-fondator The Diaspora Initiative.

Sumele împrumutate de studenți

Suma totală împrumutată de student depășea 20000 de lire pe an – o parte se împărțea între facultatea mamă, franciză și recrutor, în timp ce cealaltă parte, adică împrumutul pentru întreținere, îi revenea studentului.

„Poți aplica pentru un împrumut și împrumutul îl primești pe 30 de ani fără dobândă, îl returnezi dacă obții un venit de peste 25000 de lire pe an”, a declarat Nona Colfescu, consilier educațional.

Anunțurile pentru înscrierea la aceste universități erau din ce în ce mai dese, mai ales pe rețelele sociale, iar diferite persoane, inclusiv de cetățenie română, recrutau posibili studenți. De cele mai multe ori, admiterea era de fațadă.

„Sunt multe universități tip franciză mici, unde entry requirements sunt foarte scăzute, e suficient să zici „Hello, my name is Florentina” și ai intrat la universitate. Se vând documente false, diplome de level 3 care ar fi echivalente cu diploma de bacalaureat în România, care de altfel poate fi echivalată la nivel internațional”, a spus Florentina Bonghene, consilier educațional.

Măsurile autorităților din Regatul Unit

În acest caz, autoritățile au început deja să ia măsuri. Secretarul pentru Educație din UK a demarat o anchetă și a cerut ajutorul Autorității Antifraudă. În paralel, reprezentanții companiei care se ocupă de împrumuturile studențești au declarat pentru știrile Protv că au luat deja măsuri clare pentru a reprima operatorii de francize și pentru a combate frauda.

Numărul românilor care au solicitat împrumuturi pentru studii a crescut în ultimii ani: de la 5000 în 2015-2016 la 84000 în 2023-2024. Cu alte cuvinte, doar anul trecut 15% dintre românii cu documente legale în Regat au luat un împrumut pentru studenți.

În anul academic curent, 71000 de români au solicitat astfel de împrumuturi, comparativ cu 19000 de polonezi, 16000 de italieni și 12000 de portughezi.