Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Câți bani au fost recuperați până în prezent din urma jafului bancar

19 Feb. 2021, 11:57
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
19 Feb. 2021, 11:57 // Economie //  Realitatea.md

În anul 2020 au fost recuperate doar 190 de milioane de lei din urma jafului bancar din 2012-2014. Această sumă este cea mai mică din toți ani, menționează economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la raportul publicat de BNM.

„Reamintim că la situația din 25 noiembrie 2016 noi cetățenii Republicii Moldova, mulțumită Guvernului am oferit garanții de 14,1 miliarde lei, celor trei bănci: Banca de Economii, UniBanc și Banca Socială. Împreună cu dobânda aferentă garanțiilor oferite, noi avem de achitat și respectiv de recuperat 25 miliarde lei. Iar până în prezent s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde lei, sau 10% din suma totală”, a explicat expertul pe blogul său.

Toată suma recuperată până în prezent provine de la rambursarea creditelor, vânzarea activelor și vânzarea datoriilor debitoare.

„Nici un leu din banii furați nu au fost recuperați până în prezent și nu se știe, dacă vor fi recuperați cândva”, susține economistul.

„Recuperarea banilor din credite și active cel mai probabil se apropie de sfârșit, nu exclud că suma totală nu va depăși 3 miliarde lei, iar restul de 22 miliarde urmează să fie recuperați din identificarea banilor și bunurilor provenite din jaful bancar, sechestrarea lor și vânzarea lor în favoarea bugetului de stat. Însă cu fiecare zi în plus șansele de identificare și recuperare a banilor scade din ce în ce mai tare”, spune Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:45
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
30 Oct. 2026, 15:45 // Slider //  Daniela Baranovschi

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!