Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#banci comerciale #deficit bugetar #finanțe

Armata Poloniei are acum peste 220.000 de militari activi, în timp ce Varșovia își consolidează rapid forțele armate pe fondul amenințărilor tot mai mari la adresa securității în Europa, scriu știrileprotv.ro.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului polonez al Apărării, efectivele includ aproximativ 156.000 de militari profesioniști și 40.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială, restul fiind reprezentat de alte forme de serviciu militar activ, potrivit TVP World.

Guvernul și conducerea armatei și-au stabilit obiectivul de a ajunge la o armată de 500.000 de oameni până în 2039, formată din aproximativ 250.000 de militari operaționali, 50.000 de membri ai Forțelor de Apărare Teritorială și 200.000 de rezerviști.

Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară

Extinderea armatei, ale cărei efective active au crescut cu aproximativ 5.000 de persoane de la începutul anului, are loc în timp ce Polonia intensifică recrutarea și pregătirea militară.

Printre inițiative se numără programe de educație militară, cursuri de pregătire de o zi pentru civili și programul „Vara cu armata”. Voluntarii pot urma, de asemenea, o lună de pregătire militară de bază, urmată de instruire de specialitate pentru cei care doresc să urmeze o carieră militară.

Guvernul extinde și pregătirea populației civile. Programul național „Mereu pregătiți”, lansat la sfârșitul anului 2025 și extins în 2026, oferă cursuri voluntare în domenii precum primul ajutor, supraviețuirea, intervenția în situații de urgență și securitatea cibernetică.

Polonia vrea să aloce 5% din PIB pentru apărare

Consolidarea armatei poloneze s-a accelerat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Varșovia reacționează, de asemenea, la îngrijorările privind actele de sabotaj și alte amenințări hibride atribuite Moscovei.

Polonia a cheltuit aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, cea mai mare pondere dintre statele membre NATO, și intenționează să majoreze cheltuielile la 5% din PIB în 2026.

Cu peste 220.000 de militari activi, Polonia are a treia cea mai mare armată din NATO, după Statele Unite și Turcia.