Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#banci comerciale #deficit bugetar #finanțe

Fostul deputat PAS Oazu Nantoi, în vârstă de 78 de ani, este judecat în lipsă de o instanţă din Moscova într-un dosar penal intentat pentru denigrarea armatei ruse. Anunţul a fost publicat pe pagina web a judecătoriei ruse, la începutul lunii noiembrie, scrie TVR Moldova.

Nantoi califică acţiunile regimului de la Moscova drept tentative de intimidare a Chişinăului în contextul tendinţelor expansioniste ale Kremlinului.

Potrivit unui document de pe site-ul judecătoriilor de la Moscova, Oazu Nantoi este cercetat penal pentru o presupusă încălcare a două articole din codul penal rus: răspândire de informații false despre armata rusă şi incitare la ură sau ostilitate. Asta după ce şi-a exprimat constant pozițiile publice privind sprijinul pentru Kiev și criticând războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El a cerut chiar introducerea unui regim de vize cu Federația Rusă. În luna iulie 2025, autoritățile ruse l-au dat în urmărire, după ce încă din 2023 îi interziseseră intrarea pe teritoriul țării.

„Pe 6 noiembrie, în instanţa Basmannîi Sud de la Moscova a fost înregistrat dosar penal pe numele meu. Eu cunosc, de mai mulţi ani, sunt persona non-grata în Rusia şi în stânga Nistrului. Regimul lui Putin nu recunoaşte Republica Moldova ca stat suveran şi independent şi percepe Moldova ca pe un subiect al teritoriului ex-sovietic ce urmează să fie întors sub controlul Rusiei. Mesajul este că aveţi grijă. Noi avem de gând să venim la voi”, a declarat fostul deputat.

Oazu Nantoi susţine că nu va încerca să conteste decizia autorităţilor de la Moscova, potrivit sursei citate.

„Este un nonsens să încerci să contestezi acţiunile unui regim care a dat peste cap toate normele dreptului internaţional, i-a transformat pe propriii cetăţeni în propriii sclavi, în carne de tun şi care comite crime oribile împotriva umanităţii şi a Ucrainei vecine care ne apără pe noi”, a mai adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre oficialii moldoveni sancționați de Rusia se numără: Viorel Barda, Adrian Belîi, Larisa Voloh, Vitalie Gavrouc, Maria Gonța, Liliana Grosu, Natalia Davidovici, Alina Dandara, Dorian Istratii, Mariana Cușnir, Mihail Leahu, Mihai Popșoi, Radu Marian, Veronica Roșca, Andrian Cheptonar, Ion Șpac, Eugenia Cojocari, Ersilia Qatrawi, Mihail Druță, Maria Pancu, Artemie Catanoi, Igor Chiriac, Ion Groza, Vasile Grădinaru, Sergiu Lazarencu, Vitalie Jacot, Ion Babici, Doina Gherman, Gheorghe Cojoc, Ana Revenco, Olesea Stamate, Lilian Carp și Oazu Nantoi.

#armata rusa #denigrare #judecare #moscova #Oazu Nantoi