Câți bani are de gând să cheltuie statul în 2021 pentru lupta cu pandemia

Aproximativ 1,5 miliarde de lei au fost planificați în anul 2021 în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru combaterea COVID-19. Cea mai mare parte – aproape 1 miliard 51 de milioane – urmează a fi direcționată din fondul de bază pentru serviciile medicale de diagnostic şi tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, circa 1 miliard 14 milioane de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID – 19 (Centrul de triere de la Moldexpo), iar 25,5 milioane reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu.

Alte peste 412 milioane de lei urmează a fi alocați la fel din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcţie acordat cadrelor medicale antrenate în lupta contra noului coronavirus.

De asemenea, CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. În caz de necesitate, compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Menţionăm că toţi cetăţenii, inclusiv cei neasiguraţi, care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistenţă medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Este vorba despre asistența medicală urgentă prespitalicească, primară, de ambulatoriu, spitalicească, precum și medicamente compensate pentru tratamentul la domiciliu a formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

#CNAM #vaccin anticovid #Covid

Comisia Europeană vrea să construiască o rețea feroviară de mare viteză care să lege principalele capitale în doar câteva ore, reducând considerabil timpii de călătorie. Berlin–Copenhaga în patru ore și Sofia–Atena în șase ore, susțin inițiatorii proiectului, transmite adevărul.ro.

Executivul de la Bruxelles a anunțat o viziune ambițioasă: trenuri care să atingă viteze de peste 250 km/h, reducând semnificativ timpii de călătorie.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, călătoria între Berlin și Copenhaga ar urma să dureze doar patru ore până în 2030 (față de șapte acum), iar între Sofia și Atena doar șase ore până în 2035 (în loc de aproape 14). Tallinn și Riga ar fi legate printr-o rută de o oră și 45 de minute, iar drumul dintre Lisabona și Madrid ar fi redus la trei ore, de la nouă.

„Planurile arată cum putem crea o rețea feroviară de mare viteză, cu adevărat europeană, până în 2040”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi. El susține că o astfel de infrastructură ar face trenul o alternativă reală la zborurile pe distanțe scurte și medii în Europa.

În ciuda apelurilor repetate la o mobilitate mai verde, trenurile rapide transfrontaliere rămân o raritate. Lipsa infrastructurii adecvate, reglementările diferite, sistemele incompatibile și biletele greu de cumpărat fac ca rețeaua feroviară europeană să fie departe de un sistem unitar.

Potrivit publicației citate, în prezent, cei 12.128 km de linii de mare viteză sunt concentrați în patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”.

Pentru a tripla dimensiunea rețelei și a permite trenurilor să atingă viteze de peste 250 km/h, ar fi nevoie de aproape 546 miliarde de euro, potrivit estimărilor externe citate de Bruxelles. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene, contribuții naționale și investiții private.

Printre obiectivele anunțate se numără introducerea unui sistem unic de ticketing și armonizarea semnalizării la nivel european.

„Într-o zi, toți pasagerii ar trebui să poată cumpăra un bilet de tren transfrontalier – și, în viitor, chiar un bilet combinat tren-avion – de pe un singur site”, a spus Tzitzikostas.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în 2026 pentru a face acest lucru posibil și pentru a extinde drepturile călătorilor.

Scepticismul experților

Nu toți sunt însă convinși. Expertul feroviar independent Jon Worth a spus că lipsesc detaliile concrete privind finanțarea și proiectele specifice.

„Pot să vă dau un exemplu de linie care va fi construită sau de tren care va fi cumpărat ca urmare a acestui document și care nu s-ar fi făcut altfel? Nu, nu pot, pentru că, în esență, nu este un plan propriu-zis. Este mai degrabă o viziune aspiratională”, a spus el.

Worth amintește că Uniunea Europeană are deja un istoric lent în implementarea rețelelor transeuropene de transport.

„De ce ar fi diferit de data aceasta, doar pentru că stabilim un termen cu 10 ani mai departe și vorbim despre trenuri de mare viteză în loc de cele convenționale?”, se întreabă el.