Administrația Trump a anulat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali, iar studenții străini deja înscriși trebuie să se transfere sau să-și piardă statutul legal, transmite mediafax.ro.

Administrația Trump a anunțat joi, 22 mai curent, că Universitatea Harvard nu mai are permisiunea de a înscrie studenți din alte țări. Această mișcare vine ca o intensificare a conflictului dintre Casa Albă și instituția de învățământ superior.

Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite a comunicat clar: „Harvard nu mai poate înscrie studenți străini, iar studenții străini existenți trebuie să se transfere sau să își piardă statutul legal.”

Kristi Noem, secretarul pentru securitate internă, a explicat că această decizie vizează responsabilizarea universității pentru „încurajarea violenței, antisemitismului și coordonarea cu Partidul Comunist Chinez în campusul său”, potrivit relatărilor The Guardian.

Într-o postare pe rețeaua X, ea a scris.

„Este un privilegiu, nu un drept, pentru universități să înscrie studenți străini și să beneficieze de taxele de școlarizare mai mari pe care aceștia le plătesc pentru a le ajuta să își umple dotările de miliarde de dolari. Harvard a avut o mulțime de oportunități de a face ceea ce trebuie. A refuzat. Ca urmare a nerespectării legii, Harvard și-a pierdut certificarea pentru Programul pentru studenți și vizitatori de schimb. Să lăsăm acest lucru să servească drept avertisment pentru toate universitățile și instituțiile academice din întreaga țară”, a scris Noem.

Reacția Universității Harvard

Universitatea Harvard spune că decizia Departamentului de Securitate Internă de a opri înscrierea studenților internaționali este o acțiune „ilegală”.

Harvard a transmis un comunicat imediat după anunțul deciziei din partea Administrației Trump.

„Acțiunea guvernului este ilegală. Suntem pe deplin angajați să menținem capacitatea sa de a găzdui studenți și cercetători internaționali din mai mult de 140 de țări și de a îmbogăți universitatea. Această acțiune de represalii amenință cu prejudicii grave comunitatea Harvard și țara noastră și subminează misiunea academică și de cercetare a Harvard.”

Decizia aceasta a venit după ce Harvard nu a oferit informațiile cerute de secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, legate de unii studenți străini cu vize, relatează tot The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Harvard #studenți străini #SUA

După ce sancțiunile occidentale au închis o parte dintre canalele tradiționale de comercializare, aurul rusesc și-a găsit o piață importantă în Asia. În primele șapte luni ale acestui an, aproape 100 de tone au ajuns într-o singură destinație, de aproximativ trei ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, scrie mediafax.ro.

Destinația este Hong Kong, care a devenit unul dintre principalii importatori de aur rusesc după declanșarea războiului din Ucraina, potrivit Financial Times. În primele șapte luni ale anului 2026, importurile au ajuns la un nivel record, fiind de aproape trei ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.

Occidentul a închis piața, Rusia și-a mutat aurul spre est

Fluxurile comerciale s-au schimbat după sancțiunile introduse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Statele Unite au interzis importurile de aur de origine rusă în iunie 2022, măsură coordonată cu alte state din G7. La acel moment, Trezoreria SUA descria aurul drept cel mai important produs de export al Rusiei, în afara sectorului energetic.

Accesul aurului rusesc la Londra, unul dintre cele mai importante centre mondiale pentru tranzacționarea metalului prețios, a fost de asemenea blocat, iar producătorii ruși și-au redirecționat treptat livrările către piețele asiatice. Printre țările și teritoriile care nu au adoptat sancțiunile occidentale împotriva aurului rusesc se numără China și Hong Kong.

De la începutul invaziei, în februarie 2022, companiile înregistrate în Hong Kong au cumpărat aur rusesc în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari.

Hong Kong, poartă de intrare spre China

Hong Kong nu este însă destinația finală. Teritoriul funcționează și ca un important centru comercial și logistic, iar o parte dintre lingourile rusești sunt trimise ulterior către China continentală.

Diferențele dintre regulile celor două piețe contribuie la acest traseu. Importul aurului în China continentală este supus unor restricții și necesită autorizații, în timp ce Hong Kong are un regim mai permisiv. În cele din urmă, cea mai mare parte a aurului rusesc care intră în Hong Kong ajunge în China, precizează analiștii sursei citate.

Miliardele din aurul rusesc, în vizorul SUA

Rolul Hong Kongului în comerțul cu aur rusesc a intrat deja în atenția Washingtonului.

În 2024, Trezoreria SUA a sancționat mai multe persoane și companii implicate într-o rețea de firme comerciale și intermediari din Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, despre care autoritățile americane susțin că era folosită pentru a ascunde originea fondurilor provenite din comerțul cu aur rusesc.

Aurul compensează miliardele Rusiei înghețate în UE

Creșterea prețului aurului a adus, între timp, un avantaj important și rezervelor deținute de Moscova. Potrivit unor calcule Bloomberg, valoarea rezervelor de aur ale Băncii Centrale a Rusiei a crescut cu peste 216 miliarde de dolari din februarie 2022.

Iar câștigul din aprecierea aurului este ușor comparabil cu cele aproximativ 244 de miliarde de dolari reprezentând active suverane rusești înghețate în Uniunea Europeană.

În pofida măsurilor luate de statele occidentale pentru a reduce veniturile care alimentează războiul Rusiei în Ucraina, livrările de aur către Hong Kong au continuat să crească. Cele aproape 100 de tone importate în primele șapte luni din 2026 arată cât de mult s-a mutat spre Asia comerțul cu aur rusesc după introducerea sancțiunilor.