Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Condiţia impusă de Rusia pentru semnarea unui acord de pace: Alegerea unui nou preşedinte în Ucraina

22 Mai 2025, 22:26
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
22 Mai 2025, 22:26 // În Lume //  Ana Panaguța

Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un acord cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi, 22 mai curent, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times, scrie agerpres.ro.

„Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor „lider” și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.

Diplomatul rus a insistat asupra unor garanții sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de „o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru. În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.

Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente.

„Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței”, a continuat acesta. „Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Și acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.

Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, „va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce „este o problemă acum”. Același lucru este valabil și pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmației sale.

În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Donald Trump, când a respins din nou inițiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, propunere de altfel susținută și de SUA inițial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.

Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că „nu există și nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.

Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidențial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.

La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite „aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.

Această idee l-a „înfuriat” pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times.

La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziția președintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.