Donald Trump a afirmat, într-o postare pe contul său oficial, că Statele Unite au „dus la bun sfârșit un atac de amploare” împotriva Venezuelei și că președintele Nicolas Maduro, împreună cu soția sa, ar fi fost capturați și scoși din țară „în coordonare cu forțele de ordine americane”. Trump a anunțat și o conferință de presă la Mar-a-Lago, unde va oferi „detalii de urmat” privind operațiunea, transmite presa română.

Guvernul venezuelean a reacționat imediat, declarând că nu știe unde se află președintele și prima doamnă, Cilia Flores, și solicită dovezi că aceștia sunt în viață, conform vicepreședintei Delcy Rodriguez.

Nicolas Maduro s-a născut la 23 noiembrie 1962 și a început cariera modest, ca șofer de autobuz, provenind dintr-o familie de clasă muncitoare din Caracas. Maduro a devenit lider sindical și, ulterior, a intrat în politica națională prin legături cu mișcarea muncitorească venezueleană. El a fost vicepreședinte al lui Hugo Chávez și i-a urmat la conducerea Venezuelei după moartea acestuia, în 2013.

Sub conducerea sa, Venezuela a intrat într-o hiperinflație severă, iar penuriile de alimente și medicamente au forțat milioane de venezueleni să migreze, în special către SUA. Maduro este acuzat de autoritarism, reprimarea opoziției politice și fraude electorale pentru a-și menține puterea. SUA și alte state consideră mandatul său ilegitim, în special după alegerile contestate din iulie 2024.

Opoziția, condusă de Maria Corina Machado și Edmundo Gonzales, susține că a câștigat detașat scrutinul din 2024. Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2025, a sfidat interdicția de a părăsi țara și a susținut o conferință de presă la Oslo. Administrația Trump a acuzat, de asemenea, regimul Maduro de „narco-terorism” și colaborare cu carteluri de droguri pentru a inunda SUA cu cocaină, oferind o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să conducă la arestarea sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tensiunile dintre SUA și Venezuela au atins un nivel critic la începutul lui 2026, iar administrația americană insistă că Maduro trebuie să plece de la putere pentru a pune capăt crizei umanitare și pentru a restabili ordinea în regiune.

#atac Venezuela #capturați #Donald Trump #SUA

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.