Începând cu 1 ianuarie 2026, cetățenii care călătoresc în țările Uniunii Europene beneficiază de principiul „Roam like at home”. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu vor plăti taxe suplimentare pentru apeluri, SMS-uri sau internet mobil atunci când se află într-o țară membră UE, potrivit Ministerului Dezvoltării economice și Digitalizării.

Minutele, SMS-urile și datele incluse deja în abonamentele sau cartelele din Moldova pot fi folosite fără costuri suplimentare în timpul șederii în UE. Apelurile efectuate din UE către Moldova se scad din minutele naționale incluse în abonament, iar SMS-urile trimise în același mod se scad din pachetul național de mesaje. Apelurile și SMS-urile către alte țări UE sunt taxate ca apeluri sau mesaje internaționale, la fel ca atunci când sunt efectuate din Moldova.

În ceea ce privește internetul mobil, utilizatorii pot folosi datele incluse în abonament fără costuri suplimentare, respectând însă principiul de utilizare rezonabilă. Limita de date utilizabile în roaming depinde de valoarea abonamentului și este reglementată la nivelul Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cazul depășirii limitei de utilizare rezonabile, se pot aplica tarife suplimentare mici, conform legislației UE. Aceste măsuri fac parte din politica UE de facilitare a comunicațiilor mobile pentru cetățenii care călătoresc între statele membre, fără costuri ascunse. Operatorii de telefonie mobilă din Moldova trebuie să asigure respectarea acestor reguli și să informeze clienții despre condițiile aplicabile în roamingul UE.

#abonamente #fără costuri #internet #roaming ue

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.