Fostul șef al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, subliniind importanța acestei zile pentru identitatea și viitorul comun al celor două state.

„M-am bucurat ca în această zi cu o însemnătate deosebită să mă reîntâlnesc cu un bun prieten”, a scris Dupu, referindu-se la fostul rector al Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, alături de care „a realizat atât de multe proiecte pentru apropierea celor două state româneşti”.

Acesta a subliniat că „aceste inițiative vor continua să aibă impact asupra multor generații de studenți şi profesori”, fiind „mărturie asupra grijii pe care România o poartă Republicii Moldova”.

„În această zi simbolică, celebrăm nu doar un moment istoric, ci și idealul de unitate care ne leagă dincolo de timp. Unirea rămâne un deziderat comun al tuturor celor care simt românește” și reprezintă „o expresie a voinței de a construi împreună un viitor bazat pe solidaritate, respect și apropiere autentică între noi.

Fie ca acest spirit al unității să rămână la temelia relațiilor noastre și să întărească legăturile dintre cele două maluri ale Prutului. Cu gândul la trecut, dar mai ales cu încredere în viitor, să păstrăm vie această legătură de suflet care ne unește ca un singur popor”, a conchis Adrian Dupu.

Amintim că, la 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, fiind prima provincie istorică care a făcut acest pas. Decizia a fost adoptată în cadrul unei ședințe solemne desfășurate la Chișinău, unde 86 de membri au votat pentru Unire, trei împotrivă și 36 s-au abținut.

Ulterior, în același an, alte provincii istorice – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – s-au unit cu România, contribuind la formarea României Mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dupu #Șarov #unire

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.