Vasile Costiuc susține că fratele Victoriei Belous, Vladimir Dolghi, ar fi fost numit abuziv director la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”. Politicianul a făcut declarația în cadrul emisiunii „Puterea a patra”, ediția de pe 25 martie 2026.

Potrivit liderului „Democrația Acasă”, în audiență la el au fost doctori care activează în cadrul instituției. Aceștia i s-ar fi plâns pe managementul defectuos și i-ar fi povestit că fosta ministră Ala Nemerenco ar fi modificat de câteva ori prevederile privind numirea directorului Institutului, pentru ca Vladimir Dolghi să corespundă funcției.

Potrivit lui Costiuc, Dolghi a studiat în Rusia și ar avea legături cu Valentina Matvienko, care este președinta Consiliului Federației a Adunării Federale din Rusia.

„Doi medici care au venit la mine în birou, la Parlament, s-au plâns pe următorul fapt. Că după schimbarea conducerii la spital, doamna Nemerenco a modificat de două sau de trei ori regulamentul prin care s-a organizat un concurs de numirea unui nou director. În consecință, a venit fratele doamnei Belous, deputată din Parlamentul de la Chișinău. A fost mulți, mulți, mulți ani în Federația Rusă, un prieten al doamnei Matvienko, care a creat foarte mari disensiuni în colectiv. Mulți medici forțați să plece.

Acești doi domni care au fost la mine, le-am recomandat să meargă să vorbească cu domnul ministru actual, să le spună care e situația din spital, că s-a creat o atmosferă tensionată, că acest domn care nu are nici studiile necesare, nici calificările necesare. În general, nu e din domeniu ăsta. A lucrat în altă dimensiune. Nu are nici studii, nici performanțe. Ei mi-au explicat pe detalii de ce el nu avea niciun temei juridic legal să ia această funcție, că erau alți specialiști care puteau să conducă această instituție”, a spus Vasile Costiuc.

În replică, Victoria Belous a explicat că fratele său a făcut studii în Rusia, deoarece părinții săi nu își puteau permite să îi plătească universitatea într-un stat european. Parlamentara a relatat despre pacienții lui Vladimir Dolghi și a calificat acuzațiile lui Costiuc drept absurde.

„A studiat acolo unde părinții au avut posibilitatea să-i plătească studiile. Pentru o familie de la țară, în anii 2000, studiile în neurochirurgie în Europa erau un lucru imposibil. Diploma primită în Federația Rusă nu este o întâmplare. Este rezultatul implicării active în diaspora moldovenească din Sankt-Petersburg, unde a luptat pentru oamenii noștri. Înainte de a judeca, unii ar trebui să-i întrebe cum de există voturi pro-europene, chiar și acolo unde ei văd doar etichete. Iar acum, foarte clar, diferența dintre un medic care salvează vieți și cineva care răspândește minciuni nu este doar o profesie. Este o prăpastie de valoare, caracter și responsabilitate. De aceea, Costiuc, îți cer public, vină cu scuze și dezmințiri publice”, a transmis deputata Victoria Belous.

Vladimir Dolghi a fost numit șef la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” în iulie 2025. Din decembrie 2023, el a ocupat funcția de director interimar al instituției. Fostul director, Grigore Zapuhlîh, a plecat din funcție după ce i-au expirat doua mandate consecutive, începând cu anul 2015. Potrivit presei, reglementările în vigoare în acel moment nu i-au permis să preia pentru a treia oară la rând funcția.

#director #frate #Institutul de Neurochirurgie #Vasile Costiuc #Victoria Belous

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.