Într-un interviu pentru Logos Press, directorul Castel Mimi, Adrian Trofim spune că Summit-ul Comunităţii Politice Europene pe care castelul l-a găzduit la începutul verii şi l-a organizat la cel mai înalt nivel, a dat o mare încredere atât din punct de vedere tursitic, cât şi al calităţii vinurilor. Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, ţară cu o istorie în producerea vinurilor şi cel mai mare producător din lume, a lăudat vinurile Castel Mimi.

„În timpul Summit-ului am înţeles că vinurile Castel Mimi nu sunt inferioare marilor producători mondiali de vinuri. Pot afirma cu certitudine că sunt la acelaşi nivel al calităţii. Preşedintele Franţei Emmanuel Macron le-a lăudat în repetate rânduri şi chiar a cerut să deguste vinurile noastre produse din soiuri autohtone”, dezvăluie Adrian Trofim.

Evenimentul istoric pentru Republica Moldova a avut loc în anul în care singurul castel din ţara noastră marchează 130 de ani de la fondare. Cu această ocazie, Castel Mimi a lansat un vin select pe care l-a numit “Grand Reserve – Negru de Bulboaca”, un cupaj în care se regăseşte soiul autohton de struguri “Rara Neagră”.

„Este un vin creat din soiuri selecte de struguri – Cabernet Sauvignon, Saperavi şi Rara Neagră. Anume pentru crearea acestui vin, din Limousin, Franţa, au fost livrate butoaie din seria premium X-Blend, din lemn de stejar cu vârsta de peste 220 de ani. “Grand Reserve Negru de Bulboaca” promite o evoluţie în sticlă de peste 30 de ani. Credem că este cel mai desăvârşit vin creat vreodată la Castel Mimi. Fiecare picătură din acest vin reflectă rezultatul a 130 de ani de istorie, dezvoltare, tradiție și excelenţă. Acest vin va deveni cel mai scump dintre vinurile din Moldova”, spune cu mândrie Adrian Trofim.

Castel Mimi este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din ţara noastră care produce anual aproximativ jumătate de milion de sticle. O bună parte dintre acestea ajung în peste 20 de ţări ale lumii.

Pentru a promova brandul de ţară şi a face Moldova cunsocută la nivel mondial pentru vinurile pe care le produce, Castel Mimi a lansat campania naţională „Aleg vinuri din souri autohtone” şi a îndemnat consumatorii să le promoveze şi aleagă pentru masa de sărbătoare. Campania a fost susţinută de mai multe personalităţi, printre care actori, artişti şi sportivi, iar Castel Mimi s-a poziţionat ca promotorul vinurilor din soiuri autohtone, mesajul său fiind preluat şi de alţi vinificatori din ţară.

#Adrian Trofim #castel mimi #Emmanuel Macron #soiuri autohtone #vin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.