Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Adrian Trofim: „Statul a compensat o pătrime din cheltuielile Castel Mimi pentru organizarea Summit-ului pe 1 iunie”

06 Nov. 2023, 16:53
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
06 Nov. 2023, 16:53 // Actualitate //  Victoria Laur

Într-un interviu acordat pentru publicația de limbă rusă Logos Press, directorul Castel Mimi Adrian Trofim, a fost întrebat despre cheltuielile pe care le-a suportat castelul, pentru organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene, desfășurat pe 1 iunie. Omul de afaceri nu a divulgat suma totală a cheltuielilor, dar a precizat doar aportul statului.  

„Ne-au fost compensate o pătrime din cheltuielile suportate şi pentru asta suntem reconoscători. Aceşti bani au fost imediat redirecţionaţi pentru plata serviciillor prestate de furnizorii noştri”, a declarat Adrian Trofim pentru Logos Press.

Adrian Trofim a dezvăluit că cele peste 4 mii de porții de mâncare pentru Summit au fost gătite de o armată de 45 de bucătari, care s-au aflat în strânsă legătură cu șefii de administrații prezidențiale. Fiecare fel de mâncare a fost gătit în 29 de moduri, în funcție de preferințele gastronomice ale fiecărui lider de stat.

„Fără îndoială, Castel Mimi este locul unde pot fi organizate cele mai complexe şi importante evenimente, la cel mai înalt nivel. Nu ne este frică de nicio provocare”, a adăugat Adrian Trofim.

Reamintim că pe 1 iunie Castel Mimi a găzduit Summit-ul Comunităţii Politice Europene la care au participat 49 de lideri de stat şi de guverne din Europa, precum şi delegaţiile acestora. Numărul total al participanților s-a ridicat la aproape 2200 de persoane.

Castel Mimi este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din ţara noastră, care produce anual aproximativ jumătate de milion de sticle de vin. Pe lângă Republica Moldova, care este cea mai mare piaţă de desfacere, vinurile Castel Mimi ajung în peste 20 de ţări, iar cele mai multe se găsesc pe rafturile magazinelor din România, Polonia, China, Suedia şi Japonia.

Pe lângă producerea vinurilor de calitate, Castel Mimi pune un mare accent pe sustenabilitate în afacere. În acest scop, pe teritoriul castelului a fost montat un parc fotovoltaic, care în timpul verii a asigurat cu energie solară toate evenimentele desfăşurate la Castel. „Trenul Vinului” este un alt element care vine să promoveze durabilitatea.

„Acestă idee ne-a venit atunci când căutam soluţii de transport pentru confortul vizitatorilor noştri care participă la evenimentele pe care le organizăm. Ne doream ceva modern, dar totodată şi ecologic. Sosirea la castel pe şinele de cale ferată amintește de vremurile lui Constantin Mimi, prin a cărui moşie trecea o linie de cale ferată care aducea oaspeţi de vază. Visul nostru este ca urmaşii care vor conduce compania să reducă amprenta de carbon şi să nu dăuneze mediului”, susţine directorul Castel Mimi.

Întregul interviu cu Adrian Trofim, director Castel Mimi îl puteţi citi accesând acest link.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.