Adunarea Populară a calificat drept „nesatisfăcătoare” activitatea Comitetului Executiv al Găgăuziei. Speakerul Valentin Gaidarji afirmă că autorității i s-a acordat vot de neîncredere lui Ilia Uzun, după audieri.

„Această apreciere vine după o perioadă îndelungată de activitate nesatisfăcătoare a Executivului la capitolul executării deciziilor Adunării Populare, gestionării corecte a bugetului Autonomiei și lipsei progreselor în implementarea proiectelor aprobate anterior. Aceste aspecte, împreună cu votul majorității deputaților, subliniază lipsa unui management constructiv și eficient din partea conducerii Executivului, ceea ce reprezintă un semnal foarte serios privind evaluarea activității acesteia și care poate avea consecințe pe termen scurt și mediu”, a scris Gaidarji pe Telegram.

Pe de altă parte, deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavskii, a explicat că decizia este una politică și nu va avea efecte juridice. Potrivit lui, votul de neîncredere ar însemna demisia Comitetului Executiv, însă declarația adoptată reprezintă doar o poziție a organului legislativ din regiune.

„Este o decizie politică. Deputații au remarcat eficiența scăzută a activității Comitetului Executiv. Am propus ca în documentul de aprobare a raportului să inclus un punct despre activitatea nesatisfăcătoare a Comitetului executiv. Nu există urmări juridice. Este o notă politică și o lovitură pentru Ilan Șor, care a promis să transforme Găgăuzia în meleagul visurilor. Juridic, acest document nu va avea urmări”, a explicat Tarnavski.

Potrivit deputatul, pentru a acorda vot de neîncredere Comitetului Executiv, este necesar ca solicitarea să fie susținută de către 1/3 dintre deputații Adunării Populare. În caz că asemenea decizie este aprobată, Comitetul Executiv este demis.

#Adunare Populară #Comitet Executiv #Gagauzia #nesatisfăcător #vot de neîncredere

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.