Adunarea Populară a Găgăuziei solicită Curții Constituționale să permită reprezentanților săi să participe la examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției. Este vorba despre legalitatea prevederilor din Legea privind statutul special al Găgăuziei, referitoare la atribuțiile bașcanului de a numi conducătorii poliției, justiției, precum și despre dreptul Adunării Populare de a crea organe electorale.

În documentul semnat de președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, se menționează că normele contestate vizează principiile-cheie de funcționare a autonomiei și atribuțiile Adunării Populare, transmite IPN. Legislativul de la Comrat consideră inadmisibil ca astfel de chestiuni să fie decise fără participarea reprezentanților săi.

„Participarea Adunării Populare a Găgăuziei este necesară pentru a asigura o examinare cuprinzătoare, obiectivă și deplină a cauzei, ținând cont de poziția organului direct afectat de normele contestate”, se arată în demers.

Adunarea Populară precizează că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a contribuit la soluționarea crizei etnopolitice din sudul Republicii Moldova, la menținerea integrității teritoriale a țării, la asigurarea păcii și stabilității, precum și a consacrat statutul Găgăuziei ca regiune autonomă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adunarea Populară a Găgăuziei a decis pe 17 martie constituirea unui nou organ electoral și stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, după ce Curtea Supremă de Justiție a suspendat anterior unele decizii privind componența acestuia, blocând desfășurarea scrutinului programat pentru luna martie.

În același timp, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu atribuțiile autorităților din Găgăuzia în organizarea alegerilor.

Tensiunile s-au amplificat pe fundalul disensiunilor din legislația națională și cea locală, privind denumirea organului electoral din regiune. Legea țării stipulează că este vorba despre „consiliul electoral”, în timp ce reglementările din regiune stipulează termenul de „comisie”.

#Adunarea Populară #Curtea Constitutionala #examinare #Gagauzia #sesizarea Ministerului Justiției

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.