Adunarea Populară a Găgăuziei solicită Curții Constituționale să permită reprezentanților săi să participe la examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției. Este vorba despre legalitatea prevederilor din Legea privind statutul special al Găgăuziei, referitoare la atribuțiile bașcanului de a numi conducătorii poliției, justiției, precum și despre dreptul Adunării Populare de a crea organe electorale.

În documentul semnat de președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, se menționează că normele contestate vizează principiile-cheie de funcționare a autonomiei și atribuțiile Adunării Populare, transmite IPN. Legislativul de la Comrat consideră inadmisibil ca astfel de chestiuni să fie decise fără participarea reprezentanților săi.

„Participarea Adunării Populare a Găgăuziei este necesară pentru a asigura o examinare cuprinzătoare, obiectivă și deplină a cauzei, ținând cont de poziția organului direct afectat de normele contestate”, se arată în demers.

Adunarea Populară precizează că Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a contribuit la soluționarea crizei etnopolitice din sudul Republicii Moldova, la menținerea integrității teritoriale a țării, la asigurarea păcii și stabilității, precum și a consacrat statutul Găgăuziei ca regiune autonomă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adunarea Populară a Găgăuziei a decis pe 17 martie constituirea unui nou organ electoral și stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, după ce Curtea Supremă de Justiție a suspendat anterior unele decizii privind componența acestuia, blocând desfășurarea scrutinului programat pentru luna martie.

În același timp, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu atribuțiile autorităților din Găgăuzia în organizarea alegerilor.

Tensiunile s-au amplificat pe fundalul disensiunilor din legislația națională și cea locală, privind denumirea organului electoral din regiune. Legea țării stipulează că este vorba despre „consiliul electoral”, în timp ce reglementările din regiune stipulează termenul de „comisie”.

#Adunarea Populară #Curtea Constitutionala #examinare #Gagauzia #sesizarea Ministerului Justiției

Guvernul prim-ministrului maghiar Peter Magyar va cere prelungirea unei derogări de un an de la sancţiunile SUA privind utilizarea petrolului şi gazelor ruseşti, care urmează să expire în noiembrie, a declarat joi ministrul de externe Anita Orban pentru site-ul de ştiri index.hu, relatează Reuters.

Acordul care exceptează Ungaria de la aplicarea sancţiunilor a fost negociat între preşedintele SUA, Donald Trump, şi fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani la conducere.

S&P Global, care a confirmat în luna mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, afirmă că peste 90% din importurile de petrol şi gaze ale ţării provin din Rusia prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria şi Serbia, transmite Digi24.

Dependenţa de importurile din Rusia este considerată o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, caracterizată de un consum intensiv de energie, pe fondul eforturilor mai ample ale Uniunii Europene de a se detaşa de energia rusă după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Anita Orban a declarat că Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancţiuni dincolo de luna noiembrie, adăugând că grupul energetic maghiar MOL are nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Deşi Viktor Orban a menţinut legături strânse cu Kremlinul, cabinetul maghiar a expulzat 10 diplomaţi ruşi din Ungaria în această lună, afirmând că aceştia au acţionat într-un mod incompatibil cu statutul lor.