Începând de astăzi, 18 ianuarie 2024, Aeroportul Internațional Chișinău își modifică abrevierea din KIV în RMO. Astfel că, precedenta abreviere KIV – o prescurtare de la denumirea rusească Kishinev – nu va mai apărea pe tabelele de zboruri.

„Din 18 ianuarie 2024 Aeroportul Internațional Chișinău va avea abrevierea RMO (Republica Moldova). Precedenta abrevieri KIV – o prescurtare de la denumirea rusească Kishinev nu va mai apărea pe tabelele de zboruri. Călătorii plăcute!”, a spus Spînu.

Anterior, în spațiul public, Andrei Spînu a anunțat și despre intenția de concesionare a Aeroportului Chișinău, însă nu a anunțat când s-ar putea întâmpla acest lucru.

„Obiectivul nostru de bază a fost să scăpăm de o moștenire sovietică, ceea ce înseamă Kishinev, pentru că asta reprezenta acea prescurtare. Noi am căutat toate soluțiile posibile și am văzut foarte multe alte denumiri care probabil ar fi fost un pic mai potrivite, dar care, din păcate erau ocupate. Nu poți să dai o abreviatură care deja alt aeroport de pe glob îl deține și RMO a fost de la Republica Moldova, să fie foarte clar. Eu cred că noi foarte repede ne vom obișnui cu această nouă abreviatură care reprezintă denumirea țării noastre, ca fiind aeroportul de bază, Aeroportul Internațional Chișinău în capitala țării. Este un pas foarte important pentru identitatea noastră”, a menționat Andrei Spînu.

Amintim că Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău. Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

#aeroportul chisinau #Andrei Spinu #Avia Invest

Senatul SUA a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind „sancțiunile iadului” împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Documentul ar urma să fie una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, scrie bbc.com.

Sancțiunile au ca scop să reducă veniturile Rusiei și să determine Moscova să revină la masa negocierilor.

Legea consfințește sancțiunile deja impuse Rusiei prin ordine prezidențiale, ceea ce, teoretic, ar limita posibilitatea ca acestea să fie ridicate definitiv doar printr-o decizie a președintelui. În același timp, documentul îi oferă lui Trump dreptul de a suspenda sancțiunile, la propria discreție, și de a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din țările care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile.

„Proiectul de lege are drept scop privarea lui Vladimir Putin de veniturile necesare pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, susțin autorii documentului.

Proiectul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. Ulterior, documentul a fost modificat, fiind introduse prevederi privind flota fantomă a Rusiei, sancțiuni împotriva Iranului, dar și posibilitatea ca președintele să acorde derogări și excepții.

Ce puteri îi oferă legea lui Trump

Proiectul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanților. Dacă va fi aprobat, documentul va ajunge pe masa președintelui Donald Trump. Legea va intra în vigoare doar după promulgare.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Trump va trebui să introducă sancțiunile, iar acestea vor fi revizuite la fiecare șase luni.

Printre persoanele și organizațiile vizate de document se numără oficiali ruși și instituții precum Sberbank, care se află deja pe lista sancțiunilor americane. Diferența este că restricțiile ar urma să fie prevăzute prin lege, nu doar prin ordine prezidențiale.

Trump ar putea însă suspenda temporar sancțiunile. Pentru aceasta, președintele ar trebui să informeze Congresul, printr-o scrisoare, despre motivele pentru care consideră că o astfel de măsură este în interesul SUA.

O altă prevedere importantă îi permite președintelui să impună taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din primele cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile. Printre principalele țări care ar putea fi vizate se numără India, China și Turcia.

Documentul prevede și sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru transportul petrolului. SUA ar putea include rapid în lista de sancțiuni navele deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Ridicarea definitivă a sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi posibilă doar dacă președintele SUA informează oficial Congresul că Moscova a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile ucrainene libere și independente.

Chiar și în acest caz, Congresul ar putea verifica dacă aceste condiții au fost îndeplinite și ar putea bloca temporar ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție.