Corturile de la intrarea în Aeroportul Internațional Chișinău au devenit motiv de replici între compania Avia Invest, administratoare a Aeroportului, și polițiștii de frontieră. Ambele părți spun că acționează pentru a asigura „confortul pasagerilor”.

Deoarece la intrarea bagajele sunt verificate la scaner, formându-se rânduri, Poliția de Frontieră a anunțat că a instalat corturi care se încălzesc, însă să le asigure cu energie trebuie reprezentanții Aeroportului. Drept replică, Avia Invest spune că a fost informată unilateral despre decizie pe 20 octombrie.

Compania anunță că a venit cu propuneri „să se permită, în regim de testare, intrarea liberă a pasagerilor, la fel cum se făcea în mod normal”. Aeroportul precizează că ultima alertă cu bombă la aeroport a avut loc pe 15 septembrie.

„La data de 07.10.222 Avia Invest a informat prin scrisoare oficială autoritățile că amplasarea unor corturi/copertine, instalarea unor construcții temporare în fața terminalului aeroportului va duce doar la aglomerare și la ieșirea de sub control a spațiului, care nu va putea fi monitorizat din punct de vedere al securității. În cazul unui spațiu închis si acoperit riscurile plasării obiectelor neidentificate este și mai mare. Mai mult, decizia de amplasare a corturilor a neglijat condițiile meteorologice și de relief, astfel curenții de aer care apar în cazul instalării corturilor nu fac altceva decât să creeze efectul de tunel și intensifică astfel viteza curenților de aer, creând un disconfort și mai mare pasagerilor. Pentru a procesa mai eficient fluxul pasagerilor la intrarea în aerogară si a evita aglomerările, este obligatoriu ca ambele intrări în aerogară să fie deschise permanent. În prezent, Poliția de frontieră deschide a 2-a linie de intrare doar la propria inițiativă”, susține reprezentanții AIC.

Infrastructura aeroportului are o capacitate de procesare a 750 de pasageri pe oră la plecare și 750 de pasageri la sosire. Cu toate acestea, începând cu mijlocul anului 2021 calitatea procesării pasagerilor scade continuu, acuză cei de la AIC Poliția de Frontieră.

„În momentul în care pasagerii ajung să fie acceptați in terminalul aeroportului fără verificare, pentru a fluidiza aglomerarea, eficiența aparatelor cu raze X este nulă. Faptul că poliția de frontieră lucrează doar la o capacitate de 45 la sută creează impresia că acțiunile organelor de forță sunt intenționate spre a crea disconfort pasagerilor, iar măsurile respective nu vor face decât să-i impună să aleagă zboruri din alte aeroporturi regionale”, punctează AIC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultima perioadă, apar tot mai multe imagini în care se observă aglomerații la Aeroport, atât la ieșirea din țară, cât și la intrare. Autoritățile avertizau călătorii să ajungă cu minim trei ore înainte de zbor la terminal, pentru a reuși să parcurgă controalele de rigoare înainte de check-in.

La intrare în Aeroport este amplasat un scaner, pentru verificarea bagajelor înainte de înregistrare, autorizarea ieșirii din țară și controlul vamal. În același timp, dintre cele două „tuneluri” instalate vineri, unul va fi destinat pasagerilor care însoțesc copii și angajaților aeroportuari fără bagaje.

#Aeroport #controale #Politia de frontiera #rînd la Aeroport #tuneluri

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.