Perioada vacanțelor de după pandemie, când toată lumea vrea să călătorească, a prins companiile și aeroporturile din Europa într-o criză de personal fără precedent. De aici și până la efectele în lanț nu a fost decat un pas.

Aeroportul Heathrow din Londra, cel mai mare din Europa, a cerut companiilor aeriene să anuleze 10 la sută din zboruri pentru a face faţă numărului mare de bagaje. Astfel, 15 mii de pasageri au rămas blocaţi și se așteaptă ca 90 de zboruri să fie afectate. În weekend, tot la Heathrow, mormane de bagaje au rămas în fața unui terminal. Motivul a fost că nu exista suficient personal ca să le manevreze. Până și piloții au ajutat la încărcarea bagajelor în avioane.

Probleme sunt și pe aeroportul din Bruxelles, unde toate cele 232 de decolări de luni au fost anulate din cauza protestelor angajaților din industrie. Pasagerii nemulțumiți au protestat și ei în aeroport.

Nici Austria nu a scăpat de criza aeriană. Aeroportul din Salzburg a anulat 900 de zboruri planificate pentru această lună.

Indiferent de oră, și aeroportul Henri Coandă, cel mai mare din România, este plin de turiști. Sunt cozi interminabile la controlul de securitate, la check-in și chiar și la toalete, iar în această situație, unul dintre sfaturi este ca pasagerii să vină la aeroport cu cel puțin trei ore înainte de decolarea cursei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aeroporturile cer companiilor aeriene să reducă zborurile

Din cauza criticilor în creștere ale pasagerilor la adresa întârzierilor uriașe și a cozilor, o serie de aeroporturi, printre care Gatwick din Londra și Schiphol din Amsterdam, au anunțat că vor opera mai puține zboruri în această vară decât era planificat. Acestea au invocat criza forței de muncă, care le-a făcut să nu poată face față creșterii numărului de pasageri, potrivit Reuters.

Șeful Asociației Internaționale de Transport Aerian s-a declarat dezamăgit de decizia aeroporturilor, însă a spus că este mai bine ca aceasta să fie luată acum, decât să fie anulată cursa în ziua zborului.

Măsura a fost însă criticată de operatorii de servicii aeroportuare, care spun că, spre deosebire de aeroporturi, ei s-au pregătit și au angajat personal, dar acum, din cauza limitării numărului de zboruri, au prea mulți angajați. Aceștia amenință că vor da în judecată aeroporturile pentru a recupera costurile după ce au făcut angajări pe baza planurilor inițiale.

Cel mai probabil, tot acest haos se va vedea și în prețul biletelor de avion. Companiile aeriene ar putea majora tarifele, în condițiile în care cererea e mare, dar numărul curselor spre anumite destinații s-a redus.

#Aeroporturi #calatorii #criză de personal #Europa #haos #pandemie #pasageri

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.