Sancţiunile UE împotriva oligarhilor ruşi au dus la îngheţarea unor active în valoare de aproape 12,5 miliarde de euro, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand, confirmând o informaţie din ziarul german Die Welt, relatează DPA.

Suma totală a activelor îngheţate aproape că s-a dublat de la 6,7 miliarde de euro în aprilie, a precizat Wigand. Printre activele îngheţate se află iahturi de lux, proprietăţi, elicoptere şi opere de artă.

Suma totală nu include totuşi active îngheţate ale Băncii Centrale din Rusia. Surse din Comisie susţin că această creştere se datorează în primul rând faptului că mai multe active au fost depistate şi îngheţate în ultimele săptămâni, în special în Germania.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, UE a adoptat mai multe runde de sancţiuni care vizează economia rusă, sistemul financiar, banca centrală, oficiali guvernamentali de vârf, precum şi pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său restrâns.

Potrivit DPA, suma totală a activelor îngheţate nu a fost iniţial disponibilă. În aprilie, executivul UE a precizat că totalul activelor îngheţate este de circa 30 de miliarde de euro, dar un purtător de cuvânt a explicat că în această sumă sunt incluse şi activele Băncii Centrale vizate de sancţiuni.

La sfârşitul lui mai, a fost furnizat un total al activelor îngheţate de aproape 10 miliarde de euro, care de asemenea nu includea activele Băncii Centrale, mai noteaza sursa citată de Agerpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conturi înghețate #miliarde de euro #oligarhi ruși #sanctiuni #UE

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.