Persoanele multilingve susțin că învățarea unei alte limbi are impact asupra celor pe care deja le vorbesc. Studiile făcute de-a lungul timpului confirmă această percepție. Ce este însă de făcut atunci când un copil se naște într-o familie mixtă lingvistic și cultural? Care este cea mai bună strategie pe care părinții ar trebui să o adopte în privința limbilor străine pe care copilul să le învețe?

Un om de știință din Canada, Julie Sedivy, originară din Cehia, povestește că a observat că învățând și vorbind în limba engleză, a pierdut mult din achizițiile limbii sale materne.

„O singură minte nu poate admite o nouă limbă fără un anumit impact asupra altor limbilor care locuiesc deja acolo. Limbile pot coexista, dar se luptă, la fel ca și frații, asupra resurselor mentale și a atenției”, a afirmat ea.

O limbă nouă îngreunează găsirea cuvintelor în limbile străine învățate anterior

Un studiu publicat în 2023 a oferit unele dintre primele dovezi experimentale ale acestui proces. Studiul a inclus vorbitori nativi de olandeză care cunoșteau și limba engleză, dar nu și limba spaniolă. Subiecții au susținut un test de vocabular în limba engleză, fiecare dintre ei primind o listă cu 46 de cuvinte pe care le cunoșteau. Apoi au fost puși să învețe jumătate din acele cuvinte, în spaniolă. După ce au învățat cele 23 de cuvinte în spaniolă, subiecții au fost din nou testați cu privire la setul de 46 de cuvinte în limba engleză.

Aceștia au răspuns în general repede (și pentru că știau acele cuvinte de la prima testare), însă și-au amintit ceva mai greu acele cuvinte în limba engleză pe care tocmai le învățaseră în spaniolă. Concluzia cercetătorilor a fost aceea că învățarea cuvintelor într-o limbă nouă îngreunează găsirea cuvintelor în limbile străine învățate anterior.

Studii premergătoare celui amintit mai sus au sugerat că învățarea a ceva nou poate elimina alte informații existente, printr-un proces numit interferență. Când învățarea a ceva nou interferează cu ceea ce s-a învățat mai demult, se numește „interferență retroactivă”, iar acest lucru este obișnuit atunci când se învață mai mult de o limbă.

Cum ne afectează multilingvismul creierul

O întrebare persistentă despre interferența retroactivă este dacă învățând o nouă limbă, acest lucru estompează cunoștințele în ceea ce privește limba pe care a învățat-o mai demult, învățare care a fost consolidată în memoria pe termen lung. Noul studiu a arătat că, da, acest lucru este posibil, și că interferențele pot să apară din simpla învățare a unei noi limbi, indiferent dacă ea este sau nu folosită.

Kristin Lemhöfer, autorul principal al studiului și profesor asociat în psiholingvistică la Universitatea Radboud din Țările de Jos, îi avertizează pe cei care doresc să învețe mai multe limbi străine, că multilingvismul ar putea să le afecteze creierul. S-a demonstrat că cei care vorbesc mai multe limbi au nevoie de mai mult timp pentru a găsi un cuvânt în oricare dintre limbile pe care le vorbesc și pot experimenta mai des situațiile de genul „îmi stă cuvântul pe vârful limbii”, cum se spune la noi în mod popular.

Potrivit oamenilor de știință, mai mult de jumătate din populația lumii este într-o oarecare măsură multilingvă și este foarte posibil să existe interacțiuni între bilingvism și procesele cognitive și cerebrale.

Un studiu realizat de Departamentul de Științe și Tulburări de Comunicare din cadrul Universității Northwestern (SUA), a arătat consecințele multilingvismului pentru arhitectura neuronală. Potrivit cercetătorilor, limbajul are puterea de a modela cunoașterea, comportamentul și chiar forma și funcția creierului.

O caracteristică cheie a cunoașterii multilingve este că două sau mai multe limbi pot deveni activate în același timp, necesitând mecanisme de control al interferențelor. În consecință, experiența vastă în gestionarea mai multor limbi poate influența procesele cognitive, precum și corelațiile neuronale ale acestora. Surprinzător este faptul că astfel de modificări pot să se dezvolte și după expuneri de scurtă durată la o altă limbă, lucru care evidențiază incredibila plasticitate a creierului uman.

Copiii și învățarea mai multor limbi străine

A învăța, la maturitate, una sau mai multe limbi străine, este fie o alegere personală, fie o necesitate. Însă cum este mai bine din acest punct de vedere pentru un copil care se naște într-o familie mixtă lingvistic și cultural? Care este cea mai bună strategie pe care părinții ar trebui să o adopte? Psihologul Meri Pițigoi recomandă „să creștem copiii bilingvi folosind metoda un părinte – o limbă, adică fiecare părinte să își vorbească propria limbă cu copilul. Desigur, trebuie să ținem cont de faptul că fiecare copil este unic, prin urmare pot fi copii care să refuze folosirea uneia din limbi dacă se simt forțați sau au un alt beneficiu din acest comportament”. De asemenea, specialiștii consideră că nu este nevoie să păstrăm o limbă pentru fiecare mediu, deoarece expunerea este cea care îi ajută pe copii să învețe facil.

În urmă cu circa 50 de ani, se credea că expunerea la două limbi, încă de la naștere, îi deruta pe copii. Însă această credință avea doar o bază culturală, nu una științifică. Se spunea despre copiii bilingvi că ar avea probleme mari la școală din cauza limbii și că ar putea chiar să devină… schizofrenici. De atunci, o mulțime de cercetări au arătat că acest lucru nu este doar incorect din punct de vedere științific, dar că a fi bilingv este asociat cu beneficii, deși amploarea și natura beneficiilor nu este lipsită de controverse.

Potrivit Journal of Paediatrics and Child Health, copiii sunt mai buni decât adulții în a învăța fluent limbi străine. În familiile mixte, în care părinții vorbesc copilului în limbi diferite, acesta le va înțelege pe ambele dar va vorbi în limba țării în care trăiește, și asta pentru că, pe de o parte, este limba pe care o aude cel mai des în jurul lui, iar pe de altă parte este expus presiunii prietenilor de joacă sau al colegilor de școală.

Un alt aspect interesant este cel al copiilor care deși vorbeau o singură limbă, erau adesea expuși la o altă limbă (de exemplu, bunicii erau vorbitori de o limbă diferită). Ei bine, acești copii au performat la fel de bine ca și copiii bilingvi.

Avantajul de a ști mai multe limbi străine

Rezultatele cercetărilor efectuate de-a lungul timpului sugerează că o cunoaștere anterioară a mai multe limbi oferă avantaje în învățarea unei limbi suplimentare. O revizuire integrativă realizată în 2018, centrată pe efectele multilingvismului asupra învățării limbilor straine, arată că acesta poate influența învățarea altei/altor limbi datorită abilităților cognitive și lingvistice generale, care rezultă din utilizarea continuă a mai multor limbi. Avantajul multilingv este prezent atât pentru copii, cât și pentru adulți, iar mecanismele directe și cele indirecte funcționează pe toată durata vieții.