Banca Centrală Europeană analizează modul în care inteligenţa artificială ar putea ajuta la înţelegerea inflaţiei, după ce ani întregi au fost presiuni subevaluate asupra preţurilor şi a fost întârziată demararea celei mai agresive înăspriri a politicii monetare din istoria instituţiei.

Alăturându-se numărului ridicat de firme care folosesc deja AI, BCE explorează acum moduri de procesare şi analizare a milioane de date, inclusiv cele privind preţurile, statisticile companiilor, noile articole şi documentele de supervizare bancară, pentru a produce analize mai bune necesare adoptării deciziilor de politică monetară.

„Inteligenţa artificială ne oferă noi moduri pentru a colecta, analiza şi interpreta aceste date disponibile masive, astfel încât informaţiile să poată fi folosite pentru analiza statisticilor, gestionarea riscului, supervizare bancară şi politică monetară”, se arată într-o postare publicată joi, 28 septembrie curent, de BCE.

Ani întregi, BCE a subevaluat inflaţia şi au existat semne de întrebare privind modelele şi viabilitatea analizelor instituţiei. Folosind AI, BCE vrea să adâncească înţelegerea comportamentului de stabilire a preţurilor şi dinamicile inflaţiei. BCE colectează pe scară largă datele privind preţurile în timp real dar cifrele nu sunt structurate şi sunt inadecvate pentru calcularea inflaţiei. Astfel încât BCE vrea să-şi structureze datele şi să-şi îmbunătăţească analizele cu ajutorul AI.

De asemenea, BCE va folosi AI pentru a-şi simplifica comunicarea, a lupta contra criticilor care spun că limbajul său este prea tehnic şi complex pentru a fi înţeles de oamenii obişnuiţi.

#Banca Centrală Europeană #Inteligență Artificială #inflatia

Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat angajații din administrația locală că lucrurile nu vor mai putea continua așa cum erau obișnuiți, într-un discurs susținut marți, 10 februarie, la dezbaterea „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul asupra comunelor”, organizată de Asociația Comunelor din România, transmite Antena 3 CNN.

„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a Asociației comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean, deci știu care sunt problemele. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse redus. Acum, eu voi fi foarte deschis cu dumneavoastră și cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Că lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a afirmat Bolojan.

Prim-ministrul a precizat că, în România, 80% din banii primăriilor provin din bugetul de stat, comparativ cu 50% în alte țări UE, ceea ce a stârnit reacții din partea primarilor prezenți.

„Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Trebuie să dovedim că putem fi mai performanți, mai eficienți sau se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a mai spus el.

Bolojan a subliniat că pachetul administrației publice, care trebuie adoptat până săptămâna viitoare, va întări capacitatea primăriilor de a planifica și de a genera politici publice, incluzând și reducerea personalului acolo unde depășește limitele stabilite. Totodată, premierul a atras atenția asupra taxelor locale.

„Nu mai putem să rămânem la taxele pe care le-am avut, pentru că ponderea veniturilor din impozitele pe proprietate este de 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Vom elimina excepțiile și vom crește taxele. Veniturile suplimentare vor rămâne la administrația publică locală”, a subliniat premierul.

Referindu-se la proiectele aflate în derulare, Bolojan a precizat că prioritatea este finalizarea lor: „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro… Ne trebuie cinci ani ca să le terminăm pe cele care sunt începute, nu putem deschide altele. Trebuie să finalizăm ce avem în stadii avansate”.