În contextul situației pandemice din lume, restricțiile de circulație sunt impuse tuturor cetățenilor, pentru a preveni cât mai mult răspândirea virusului de tip Covid-19. În acest sens, vacanțele de vară au devenit o adevărată provocare pentru cetățeni, dar mai ales pentru liderii, care preferă călătorii în țări îndepărtate. În acest sens, publicația Euronews a realizat un reportaj cu privire la vacanțele liderilor europeni, informează Realitatea.md.

Premierul Boris Johnson, UK

Primul ministru al Regatului Unit al Marii Britanii, alături de soția sa însărcinată și fiul lor, au decis să rămână în Marea Britanie pe durata vacanței. Ei au ales să se odihnească într-o locație frumoasă, pe peninsula Applecross, Scoția.

Primul ministru al Spaniei, Pedro Sánchez

Șeful Executivului de la Madrid, Pedro Sanchez, a ales să-și petreacă vacanța de vară într-un hotel de pe insulele Canare. De asemenea, el a vizitat castelul Palacio de las Marismillas, Coto de Doñana, Sudul Spaniei. În vacanță el a plecat cu soția sa, Begoña Gomez, și fiicele lor, Carlota și Ainhoa. În călătorie a fost luat și cățelul familiei, pe nume Turca.

Președintele Italiei, Sergio Mattarella

Președintele italian a ales în acest an să-și petreacă vacanța de vară la Ferragosto. Șeful statului Italiei în acest an marchează vârsta de 80 de ani, a fost în vizită în Sardinia, la fel ca și în anii 2018 și în 2019. Excepție a făcut doar anul 2020, când a petrecut câteva zile în Castelporziano, nu departe de Roma, sacrificându-și vacanța din Sardinia.

Președintele Franței, Emmanuel Macron

Președintele francez Emmanuel Macron și soția sa, Brigitte, s-au odihnit pe Coasta de Azur, în această vară. Cei doi au fost surprinși de jurnaliști bronzându-se pe o barcă, lângă insula Porquerolles. Ei au petrecut timpul la reședința de stat Fort de Brégançon, unde și fostul președinte francez Charles de Gaulle s-a odihnit în 1968.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel

Deocamdată nu este clar unde Angela Merkel își va petrece vacanța, deoarece în această toamnă ea își încheie mandatul. Dar anterior, demnitara spunea că vrea să viziteze Marea Britanie și SUA, pentru a purta niște discuții cu Boris Johnson și Joe Biden. În anii precedenți, Angela Merkel fusese în vacanță în munții Alpi.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

În luna martie a acestui an, Vladimir Putin, alături de ministrul Apărării, Serghei Șoigu, au petrecut o vacanță în Siberia. În pozele apărute în presă, Putin conducând un ATV prin locuri împădurite și traversând un pod de frânghii. De asemenea, el deseori apare în fotografii pescuind sau vânând. Frecvent, șeful Kremlinului vizitează Vila Sellgren, construită pe o insulă la o mică depărtare de frontiera cu Finlanda. Se spune că acolo este un bazin cu apă, suflat cu aur și un salon SPA, unde sunt gravate inițialele lui Vladimir Putin.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan

Potrivit unor imagini apărute în presă, președintele turc s-ar fi odihnit într-un palat de 85 mii de metri pătrați, cu cinci edificii și un bazin acvatic cu plajă artificială, de pe lângă Marmaris.

Președintele Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa

Șeful statului portughez a petrecut ceva timp în Madeira, o insulă autonomă din Oceanul Atlantic, de ziua Portugaliei, în iunie. Acolo el a ținut un discurs în fața militarilor pregătiți pentru paradă.

#Angela Merkel #Emmanuel Macron #Sergio Mattarella #UE #vacante

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia