Timp de două zile, jurnaliști, comunicatori, studenți la jurnalism și creatori de conținut au participat la un atelier organizat de Global Network of Women Peacebuilders în colaborare cu organizația parteneră din Moldova, Institutul pentru Democrație și Dezvoltare, dedicat Agendei ONU „Femeile, Pacea și Securitatea” și conceptului Triplu Nexus – dezvoltare, pace și intervenție umanitară.

Jasmin Nario-Galace, directoarea executivă a Global Network of Women Peacebuilders, Natia Kostava, ofițeră de programe Global Network of Women Peacebuilders pentru Europa de Est și Caucazul de Sud, și Cristina Lesnic, directoarea Institutului pentru Democrație și Dezvoltare le-au vorbit despre jurnalismul sensibil la gen și la conflicte, combaterea dezinformării și utilizarea inteligenței artificiale în mass-media.

În cadrul conferinței susținute după eveniment, cele trei invitate au detaliat provocările concrete cu care se confruntă Republica Moldova și rolul pe care îl pot avea mass-media și fiecare femeie în consolidarea păcii și a rezilienței societății.

Jasmin Nario-Galace, directoarea executivă a Global Network of Women Peacebuilders a precizat că Rețeaua Globală a Femeilor care Construiesc Pacea activează în 40 de țări în toată lumea.

”Noi, de fapt, încercăm să constituim punți între acțiunile locale și legea internațională. În UN, noi am adoptat Rezoluția 13.25, cu privire la femei, pacea și securitatea. Ea se referă la femeile care participă la procesele de consolidare a păcii și securității în comunitățile afectate de crize, de conflicte. De-a lungul unei decade, noi lucrăm în aceste zone afectate”, a declarat Jasmin Nario-Galace.

Rețeaua Globală Femeile, Pacea și Securitatea influențează modul în care societatea înțelege conflictul, pacea și securitatea, a precizat Natia Kostava, ofițeră de programe Global Network of Women Peacebuilders pentru Europa de Est și Caucazul de Sud:

”Uneori, mass-media se concentrează asupra violenței, distrugerilor, actorilor politici, trecând cu vederea oamenii care lucrează pentru prevenirea conflictelor și susținerea comunităților locale. Să vă dau date: câțiva ani în urmă am implementat o cercetare, datele au arătat că doar 26% din toate articolele și istoriile se axau pe femei și doar 4% din istorii, din narațiuni, s-au axat pe leadership-ul femeilor atunci când venea vorba de conflicte”.

Cristina Lesnic, directoarea Institutului pentru Democrație și Dezvoltare, a declarat în cadrul evenimentului că crizele din ultimii ani au demonstrat că asistența umanitară, dezvoltarea și pacea trebuie să fie sincronizate:

”În Republica Moldova cele trei priorități sunt finanțate de către partenerii de dezvoltare și de către donatori, dar există foarte puține organizații internaționale din Republica Moldova care au incorporat această abordare de triplul nexus și le-au introdus în documentele sale programatice. Pentru Republica Moldova triplul nexus de fapt reprezintă o altă modalitate de gândire, o schimbare a culturii, o încurajare a coeziunii sociale, iar ceea ce numim noi securitatea umană și securitatea comunitară de fapt reprezintă un produs comun de care să beneficieze fiecare cetățean, fiecare comunitate”.

Mesajul comun este că pacea nu se construiește doar la masa negocierilor, ci și în comunități, în instituții și mai ales printr-o informare responsabilă.

#Global Network of Women Peacebuilders #PACE #triplu nexus

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.