Timp de două zile, jurnaliști, comunicatori, studenți la jurnalism și creatori de conținut au participat la un atelier organizat de Global Network of Women Peacebuilders în colaborare cu organizația parteneră din Moldova, Institutul pentru Democrație și Dezvoltare, dedicat Agendei ONU „Femeile, Pacea și Securitatea” și conceptului Triplu Nexus – dezvoltare, pace și intervenție umanitară.

Jasmin Nario-Galace, directoarea executivă a Global Network of Women Peacebuilders, Natia Kostava, ofițeră de programe Global Network of Women Peacebuilders pentru Europa de Est și Caucazul de Sud, și Cristina Lesnic, directoarea Institutului pentru Democrație și Dezvoltare le-au vorbit despre jurnalismul sensibil la gen și la conflicte, combaterea dezinformării și utilizarea inteligenței artificiale în mass-media.

În cadrul conferinței susținute după eveniment, cele trei invitate au detaliat provocările concrete cu care se confruntă Republica Moldova și rolul pe care îl pot avea mass-media și fiecare femeie în consolidarea păcii și a rezilienței societății.

Jasmin Nario-Galace, directoarea executivă a Global Network of Women Peacebuilders a precizat că Rețeaua Globală a Femeilor care Construiesc Pacea activează în 40 de țări în toată lumea.

”Noi, de fapt, încercăm să constituim punți între acțiunile locale și legea internațională. În UN, noi am adoptat Rezoluția 13.25, cu privire la femei, pacea și securitatea. Ea se referă la femeile care participă la procesele de consolidare a păcii și securității în comunitățile afectate de crize, de conflicte. De-a lungul unei decade, noi lucrăm în aceste zone afectate”, a declarat Jasmin Nario-Galace.

Rețeaua Globală Femeile, Pacea și Securitatea influențează modul în care societatea înțelege conflictul, pacea și securitatea, a precizat Natia Kostava, ofițeră de programe Global Network of Women Peacebuilders pentru Europa de Est și Caucazul de Sud:

”Uneori, mass-media se concentrează asupra violenței, distrugerilor, actorilor politici, trecând cu vederea oamenii care lucrează pentru prevenirea conflictelor și susținerea comunităților locale. Să vă dau date: câțiva ani în urmă am implementat o cercetare, datele au arătat că doar 26% din toate articolele și istoriile se axau pe femei și doar 4% din istorii, din narațiuni, s-au axat pe leadership-ul femeilor atunci când venea vorba de conflicte”.

Cristina Lesnic, directoarea Institutului pentru Democrație și Dezvoltare, a declarat în cadrul evenimentului că crizele din ultimii ani au demonstrat că asistența umanitară, dezvoltarea și pacea trebuie să fie sincronizate:

”În Republica Moldova cele trei priorități sunt finanțate de către partenerii de dezvoltare și de către donatori, dar există foarte puține organizații internaționale din Republica Moldova care au incorporat această abordare de triplul nexus și le-au introdus în documentele sale programatice. Pentru Republica Moldova triplul nexus de fapt reprezintă o altă modalitate de gândire, o schimbare a culturii, o încurajare a coeziunii sociale, iar ceea ce numim noi securitatea umană și securitatea comunitară de fapt reprezintă un produs comun de care să beneficieze fiecare cetățean, fiecare comunitate”.

Mesajul comun este că pacea nu se construiește doar la masa negocierilor, ci și în comunități, în instituții și mai ales printr-o informare responsabilă.

#Global Network of Women Peacebuilders #PACE #triplu nexus

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.