În urma apariției unor materiale de presă privind incendiile din regiunea Cernobîl, pentru informarea corectă a opiniei publice, Agenția de Mediu prezintă informaţia privind nivelul fondului radioactiv pe teritoriul Republicii Moldova pentru 29 martie 2022, până la ora 08:00.

Așadar, echivalentul dozei ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii Moldova la staţiile cu monitorizare manuală (Soroca, Făleşti, Corneşti, Bravicea, Bălţata, Leova, Comrat):

Minima: 0,11 μSv/h – la staţia Bălţata şi Leova.
Maxima: 0,18 μSv/h– la staţia Comrat.

Echivalentul dozei ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii Moldova la staţiile cu monitorizare automată (Briceni, Bălţi, Chişinău, Ştefan Vodă, Cahul):

Minima: 0,11 μSv/h – la staţia Chișinău la ora 03:50.
Maxima: 0,14 μSv/h – la staţia Briceni la ora 02:10 şi la staţia Ştefan Vodă la ora 03:20.

De menționat că, limita de avertizare este de 0,25 μSv/h (microSievert/h).

În același context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Națională de Meteorologie din România fac următoarele precizări:

Autoritățile române monitorizează împreună cu cele europene evoluția efectelor produse de incendiile din pădurile din apropiere zonei Cernobîl.
Valorile de radioactivitate se mențin în limite normale la nivelul întregului teritoriu european, inclusiv în Ucraina, conform Centrului de Cercetări Comune (JRC) al Comisiei Europene – Monitorizarea Radioactivității de Mediu. Astfel, ca urmare a evaluărilor specialiștilor europeni, circulația aerului indică faptul că teritoriul României nu va fi afectat.
Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie și cei ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului monitorizează permanent evoluțiile și vor prezenta rezultatele evaluărilor realizate la nivel european.
Simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl, Ucraina, în perioada 28 – 30 martie 2022 estimează că direcția predominantă a vântului va fi dinspre vest – sud-vest către est – nord-est, astfel că tendința de evoluție a norului de fum va fi de deplasare către sudul, apoi către estul Ucrainei și ulterior spre Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cernobîl #nor de fum #radiații

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.