Agricultorii cer repetat autorităților achitarea subvențiilor restante, în caz contrar amenință cu proteste. Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, spune că atmosfera în teritoriu este una tensionată, iar fermierii ar putea ieși la proteste, după modelul României și Poloniei. Printre revendicările agricultorilor se regăsesc achitarea subvențiilor și majorarea fondului de subvenționare, notează ipn.md.

Alexandru Slusari spune că fermierii nu-și doresc proteste pentru a destabiliza situația în Republica Moldova, însă dacă reprezentanții Guvernului nu vor urgenta achitarea subvențiilor restante, agricultorii ar putea ieși în stradă pentru a-și revendica drepturile.

„Noi suntem oameni responsabili. Scopul nostru nu este să ieșim la proteste. Noi înțelegem care este situația în Republica Moldova. Marea majoritate a membrilor Forței Fermierilor sunt persoane cu viziuni proeuropene, pronaționale. Dar fermierii văd care este atmosfera în teritoriu. Zilnic comunică cu agricultorii. Văzând cum se acționează în țările vecine, cât de prompt acționează Uniunea Europeană după protestele fermierilor, agricultorii insistă pe măsuri similare cu colegii lor din România, Polonia, Bulgaria. Dacă guvernanții rămân inapți și promisiunile rămân nerealizate, nu rămâne altă cale decât cea a protestelor. Noi am transmis un mesaj de revoltă și am transmis atmosfera care persistă în rândurile fermierilor”, a spus Alexandru Slusari în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție”.

Potrivit lui Slusari, din suma totală a subvențiilor restante de peste 1,4 miliarde de lei, în primele patru luni ale anului, au fost achitate mai puțin de 30%. Procesul ar fi blocat de lipsa de personal de la Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură. De asemenea, potrivit lui Slusari, deși s-a promis o majorare substanțială a fondului de subvenționare la rectificarea bugetului, se pare că acest lucru nu se va întâmpla.

„Dacă spun că datoriile se achită lent, e un cuvânt prea bun încă. În septembrie 2021 a fost anunțată reforma AIPA, a trecut un an și au schimbat ministrul. E mai 2023 și tot auzim că e nevoie de 75 de persoane suplimentare la AIPA, că sunt 22 funcții vacante, că AIPA nu face față. Agricultorii ce au cu asta? Fermierii spun clar că au nevoie de aceste subvenții, în situația în care sunt după secetă, după scăderea dramatică a prețurilor, când băncile nu ne creditează, subvenția și rambursarea TVA sunt două metode eficiente. Promisiunea la ultima întâlnire cu premierul a fost că în luna aprilie urma să aibă loc rectificarea bugetului și să fie majorat fondul de subvenționare cu 60 de milioane de lei. Luna aprilie a trecut, am aflat că rectificarea bugetului va fi în luna mai, dar va fi foarte modestă, iar majorarea fondului de subvenționare va fi cu 100 de milioane”, a mai spus directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari.

În legea bugetului de stat pentru anul 2023 a fost stabilită valoarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural de 1,5 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Slusari #buget #fermieri #fond national

Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei încep astăzi și se vor desfășura timp de trei zile, până pe 20 septembrie. Este primul scrutin parlamentar organizat în Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Primele secții s-au deschis în regiunile din Extremul Orient, inclusiv în Kamceatka și Ciukotka.

Rușii aleg cei 450 de deputați ai Dumei de Stat. Sistemul politic este puternic controlat de Kremlin, iar partidul „Rusia Unită”, susținut de Vladimir Putin, deține în prezent majoritatea parlamentară. Reuters notează că alegerile au loc într-un context în care majoritatea candidaților care se opun războiului au fost excluși din cursă.

Partidul liberal „Iabloko” a fost exclus de la scrutin printr-o decizie a Curții Supreme din august. Formațiunea era una dintre puținele forțe politice care pledau deschis pentru încheierea războiului din Ucraina.

Vladimir Putin a prezentat alegerile drept o modalitate de a demonstra unitatea societății și sprijinul pentru militarii ruși. În același timp, analiști citați de Reuters și RFE/RL afirmă că autoritățile urmăresc inclusiv nivelul participării și atitudinea alegătorilor față de război și situația economică.

Scrutinul este organizat și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, o practică contestată de Ucraina și criticată la nivel internațional.

Secții de vot în regiunea transnistreană

Un subiect separat îl constituie organizarea votului rusesc în regiunea transnistreană. Republica Moldova a transmite o notă de protest Kremlinului, după ce Vadim Krasnoselski a anunțat că în regiunea transnistreană se vor deschide 17 secții de votare pentru alegerile Dumei de Stat. Declarația a fost făcută de către șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi. Oficialul a precizat că administrația de la Chișinău a autorizat o singură secție de votare.

Ulterior, pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Rușii din Polonia și țările baltice vor putea vota la alegerile pentru Duma de Stat la secții de frontieră

Cetățenii ruși aflați în Polonia și în țările baltice vor putea participa la alegerile pentru Duma de Stat în secții de votare amenajate în apropierea punctelor de frontieră. Măsura a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală de la Moscova și este similară celei aplicate la alegerile prezidențiale din 2024, relatează AFP, citată de News.ro.

Președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a declarat că vor fi deschise zece secții speciale pentru alegătorii ruși din aceste state. Patru dintre ele vor fi amenajate în regiunea Kaliningrad, iar altele în regiunile Leningrad și Pskov, în apropierea frontierelor cu Estonia și Letonia. Alegătorii vor avea și posibilitatea de a vota electronic.

În total, autoritățile ruse anunță deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări pentru alegerile parlamentare din acest an.

Scrutinul, care se desfășoară între 18 și 20 septembrie, este primul pentru reînnoirea celor 450 de mandate ale Dumei de Stat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Votarea este organizată și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Moscova recurge la secții de vot în apropierea frontierelor după ce mai multe consulate ruse din Polonia și țările baltice au fost închise în urma deteriorării relațiilor cu Rusia după declanșarea războiului din Ucraina.

Decizia vine și pe fondul tensiunilor sporite dintre Rusia și țările din regiune. Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au raportat în ultimele luni incidente și incursiuni ale unor drone rusești în apropierea sau pe teritoriile lor.