Pentru a avea o inimă sănătoasă, este foarte important să avem grijă de alimentația noastră, să facem mișcare, dar și un somn bun. Există câteva rețete de gustări din superalimente care previn cel mai bine bolile cardiovasculare.

Iată care sunt cele trei rețete de gustări pentru sănătatea sistemului cardiovascular.

Gustare tropicală cu Acai, ideală pentru sănătatea inimii, scrie realitatea.net.

Această gustare tropicală cu acai, mango, ananas și kiwi te va transporta direct pe o insulă exotică.

Este o gustare plină de antioxidanți, grăsimi sănătoase, fibre și substanțe nutritive care contribuie la sănătatea inimii. Fructele de acai au efect antioxidant, vasodilatator, antihipertensiv și de susținere a sistemului cardiovascular.

Gustare tropicală cu Acai, ideală pentru sănătatea inimii. Ingrediente și mod de preparare

Pentru 2 porții, ai nevoie de:

2 lingurițe pulbere de acai
2 banane congelate
1/2 cană lapte de cocos
1/2 cană de ananas bucăți
2 kiwi, feliate
1/2 cană mango bucăți
1/2 cană granola
2 linguri semințe de in, proaspăt măcinate

Într-un blender, se adăugă bananele, pulberea de acai, laptele de cocos și se amestecă bine până se omogenizează. Se toarnă amestecul într-un castron și se ornează cu ananas, mango, kiwi, granola și semințe de in măcinate și se poate consuma.

Spirulina Super Bites, ideală pentru sănătatea inimii

Această gustare este perfectă pentru serviciu sau înainte de antrenamentul de la sală. Este o sursă uriașă de energie și asigură necesarul zilnic de proteine, fier, grăsimi sănătoase Omega-3, fibre și alte substanțe nutritive benefice pentru sistemul cardiovascular. În plus, pentru cei cu probleme cardiovasculare, spirulina poate ajuta la reglarea nivelul colesterolului și reducerea hipertensiunii arteriale.

Spirulina Super Bites, ideală pentru sănătatea inimii. Ingrediente și mod de preparare

Pentru un număr de 10 mini-bile, este nevoie de:

1 cană de amestec de semințe măcinate (cu un blender sau tocător)
10 curmale fără sâmburi
1/3 cană unt de migdale
1-2 lingurițe spirulină pulbere
1 linguriță vanilie pulbere
un vârf de sare
o ceașcă de fulgi de cocos (dacă se dorește, nu e obligatoriu)

Se mixează curmalele și amestecu lde semințe într-un blender, apoi se adaugă restul ingredientelor și se amestecă până când se obține un aluat lipicios.

Apoi, din aluat se formează biluțe de dimensiunea unor nuci, care se tăvălesc prin fulgii de nucă de cocos.

Gustarea rezistă mai multe zile, pentru că biluțele pot fi păstrate în frigider 2-3 zile sau direct în congelator.

Budincă de Chia cu Ginseng, ideală pentru sănătatea inimii

Această budincă de chia este un adevărat mic dejun delicios, consistent și foarte sănătos. Se prepară în seara de dinaintea consumării, pentru ca semințele de chia să aibă timp să se hidrateze suficient.

Semințele de chia sunt o sursă bogată de fibre, proteine, acizi grași esențiali Omega-3 şi Omega-6, antioxidanti, aminoacizi, vitamine și minerale (calciu, fier, potasiu, magneziu etc.), fiind un bun aliat în dietele de slăbire și pentru cei cu probleme cardiovasculare. Și Ginsengul ajută la reglarea tensiunii arteriale, îmbunătățirea circulației sângelui și combaterea stresului oxidativ.

Budincă de Chia cu Ginseng, ideală pentru sănătatea inimii. Ingrediente și mod de preparare

Pentru 2-3 porții de budincă din Chia, ai nevoie de următoarele ingrediente:

300ml lapte de cocos (sau orice lapte vegetal)
2 linguri semințe de chia
2 linguri fulgi de ovăz măcinați fin
½ – 1 linguriță de ginseng Panax pulbere
1-2 lingurițe de zahăr de cocos
Câteva căpșune
Câteva afine
Câteva semințe de fistic mărunțit

Se pune laptele de cocos într-un vas mai mare. Se adaugă semințele de chia, fulgii de ovăz măcinați, ginsengul panax pulbere și zahărul de cocos și se amestecă bine. Apoi se toarnă amestecul în căni sau borcănașe, se amestecă din nou, se acoperă cu folie alimentară sau cu capac și se pun la frigider până dimineață.

La prima oră se scoate budinca din frigider și se amestecă. Înainte de a servi, se ornează cu căpșune, afine și fistic mărunțit (sau orice alte fructe și nuci preferați).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inima #rețete

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.