„Toți indivizii ăștia, care l-au sechestrat și maltratat, trebuie să știe că vor ajunge într-o bună zi în fața legii”. Președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, a reacționat la cazul copilului sechestrat de așa-zisa miliție transnistreană. Mai multe declarații, inclusiv despre legea antiseparatismului, a făcut vineri, 3 februarie curent, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Un minor de 15 ani din satul Hagimus, raionul Căușeni, a fost sechestrat și maltratat de către colaboratorii structurilor ilegale din regiunea transnistreană. Totul s-a întâmplat vineri, 20 ianuarie curent, în jurul orei 16:00, când se îndrepta spre casă după antrenamentul de la sala de sport pe care o frecventează în orașul Bender/Tighina. Cazul este în atenția CUC.

„Toți indivizii ăștia, care l-au sechestrat și maltratat, trebuie să știe că vor ajunge într-o bună zi în fața legii. Ei deja au fost identificați. Nu este așa suprafață mare acolo să nu-i găsești. Eu cred că însăși faptul că ei vor ști că există o investigație pe numele lor care-i vizează o să-i băgăm într-o zonă de disconfort. Este treaba procurorilor să dea apreciere, dar mesajul către toți care pretind că vor soluționarea pașnică a conflictului este că trebuie să fie foarte atenți, foarte cooperanți și să se conducă de integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a explicat Igor Grosu.

În contextul declarațiilor de mai sus, este de amintit despre proiectul de lege votat în prima lectură la sfârșitul anului trecut care prevede completarea Codului Penal al Republicii Moldova cu noțiuni de incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Adică va fi sancționată penal inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul țării noastre a structurilor informative ilegale, ceea ce înseamnă că vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova. În același document mai este prevăzută pedeapsă pentru acțiunile săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova, dar și distribuirea informațiilor care incită la astfel de acțiuni.

#Igor Grosu #legea separatismului

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.