Cu o înălţime de 250 de metri, aproape de două ori mai mare decât London Eye, Ain Dubai (Ochiul Dubaiului, în arabă) este cea mai mare roată Ferris din lume. Dar a încetat să se mai învârtească, fără nicio explicaţie oficială, ceea ce menţine viu misterul din jurul acestei instalaţii gigantice, relatează AFP.

Forma sa rotundă şi jocul de lumini continuă să o distingă în jungla de turnuri imense de sticlă din bogatul emirat din Golf, în inima unei insule artificiale numite Bluewaters, care găzduieşte atracţii turistice, restaurante şic şi apartamente de lux.

Inaugurată în 2021, Ain Dubai a încetat să mai funcţioneze în martie 2022 din cauza unor „lucrări de îmbunătăţire”, potrivit site-ului oficial, care a anunţat în repetate rânduri o prelungire a închiderii. Data redeschiderii va fi anunţată „în timp util”, cu, se promite, noi „oferte interesante” pentru vizitatori.

Cu porţile închise, situl rămâne deocamdată pustiu, fără vânzători de bilete sau cozi de turişti la vedere.

„Am întrebat un agent de securitate şi mi-a spus că nu funcţionează”, spune Marwan Mohammed, un vizitator egiptean în vârstă de 33 de ani. „L-am întrebat de ce, dar nu mi-a răspuns”.

Emiratul, sărac în petrol, şi-a construit bogăţia şi notorietatea investind masiv în turismul de lux şi îi place să joace cartea iluziei grandorii: cel mai înalt turn din lume, Burj Khalifa, cel mai mare spectacol de fântâni şi unul dintre cele mai mari centre comerciale, Dubai Mall. Autorităţile anunţă cu regularitate proiecte de lux ieşite din comun.

Grupul care gestionează Ain Dubai, proprietarii, precum şi partenerii, nu au răspuns la solicitările AFP pentru explicaţii despre închidere şi data redeschiderii.

Zvonuri şi speculaţii

Între timp, site-ul atracţiei continuă să laude „o experienţă unică” şi o „privelişte maiestuoasă” asupra zgârie-norilor din Dubai. Roata gigantică, care a fost construită cu ajutorul „celor mai mari două macarale din lume”, are 11.200 de tone de oţel, cu 33% mai mult decât cantitatea folosită pentru Turnul Eiffel.

În lipsa unor explicaţii oficiale, oamenii care lucrează în Bluewaters în jurul Ain Dubai se lansează în zvonuri şi speculaţii care merg de la o fisură în interiorul maşinăriei până la ipoteza că insula artificială ar fi fost în pericol să se scufunde sub greutatea roţii. Un ospătar dintr-un restaurant a declarat, sub rezerva anonimatului, că a putut auzi un zgomot atunci când roata se învârtea, „ca şi cum ceva se rupea în interior”. „Se spune că roata este mai grea decât insula însăşi”, a glumit el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Când era în funcţiune, roata se învârtea timp de aproximativ 38 de minute pe tur, având 48 de cabine, cu o capacitate totală de 1.750 de persoane.

Preţurile biletelor variau, în funcţie de clasa aleasă, de la 100 la 4.700 de dirhami (între 25 de euro şi 1.200 de euro).

„Tot ce ni s-a spus a fost că a fost o problemă tehnică. Anul trecut au spus că roata se va redeschide pentru iarnă, iar acum spun din nou acelaşi lucru”, afirmă un vânzător.

Ain Dubai, la fel ca şi turnul Burj Khalifa, a fost conceput ca o atracţie care să genereze venituri de pe urma vizitatorilor, evenimentelor şi publicităţii. În 2022, emiratul a primit 14 milioane de turişti, potrivit cifrelor oficiale.

„Oricare ar fi problema, autorităţile nu par sigure că au o soluţie. Să nu recunoşti că există o problemă este mai rău decât să o recunoşti, se pare că autorităţile din Dubai nu sunt de aceeaşi părere”, potrivit unui economist.

#Dubai #masinarie #roata

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.