Consiliul Uniunii Europene a definitivat, luni seară, procedura de aprobare a setului de sancţiuni suplimentare propuse vineri de Comisia Europeană împotriva Rusiei, anunţă Preşedinţia franceză a instituţiei europene.

„Consiliul UE a aprobat al patrulea set de sancţiuni în coordonare cu partenerii noştri internaţionali, vizând persoane şi entităţi implicate în agresiunea contra Ucrainei, precum şi sectoare ale economiei ruse. Măsurile vor intra în vigoare după publicarea deciziei în Jurnalul oficial al Uniunii Europene. Consiliul UE a aprobat şi o declaraţie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) pe tema agresiunii ruse contra Ucrainei prin care se suspendă acordarea clauzei celei mai favorizate naţiuni Rusiei şi candidatura Belarusului”, anunţă Preşedinţia franceză a Consiliului UE, conform unui comunicat vizualizat de Mediafax.

Comisia Europeană a anunţat, vineri seară, aplicarea de noi sancţiuni contra Rusiei, în coordonare cu Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7), prin retragerea statutului „celei mai favorizate naţiuni”, blocarea activelor elitelor ruse, a exporturilor produselor de lux şi a criptomonedelor.

„Invazia nemiloasă a Rusiei în Ucraina continuă. Civilii sunt atacaţi neîncetat, inclusiv şcolile, blocurile de locuit şi spitalele. Şi, în pofida propunerilor repetate ale părţii ucrainene, Rusia nu a manifestat voinţa de a se implica serios în negocieri pentru o soluţie diplomatică. În schimb, auzim doar minciuni şi acuzaţii false. În mod cinic, coridoarele umanitare fie nu se deschid, fie sunt bombardate de armata rusă imediat după anunţarea creării acestora. În acest context, astăzi, Uniunea Europerană şi partenerii din G7 continuă acţiunile coordonate pentru intensificarea presiunilor economice asupra Kremlinului. Cele trei serii de sancţiuni masive adoptate deja şi extinderea scopului acestora săptămâna aceasta au afectat foarte dur economia Rusiei. (…) Mâine vom adopta o nouă serie de măsuri pentru a izola Rusia şi mai mult, pentru blocarea resurselor folosite în acest război barbar”, a anunţat vineri Comisia Europeană.

#razboi #Rusia #sanctiuni #Ucraina #UE

Italia a înregistrat 41 de decese cauzate de virusul West Nile și 594 de cazuri de infectare confirmate, conform celui mai recent buletin săptămânal, cu date de până la 8 septembrie, al Institutului Superior de Sănătate (ISS), informează joi agenția de presă EFE, transmite Agerpres.

Dintre cele 594 de cazuri depistate, 306 corespund formei neuroinvazive, cea mai gravă formă a bolii. Cinci dintre acestea au fost importate din Maldive, Franța, Belgia, Grecia și Țările de Jos.

Raportul menționează, de asemenea, 81 de cazuri asimptomatice depistate la donatori de sânge, 202 cazuri de febră, dintre care unul importat din Burkina Faso, patru cazuri cu alte simptome și un alt caz asimptomatic.

Cifra reprezintă o creștere față de buletinul informativ emis anterior, care indica 521 de cazuri de infectare cu virusul West Nile.

Rata de mortalitate a formelor neuroinvazive autohtone este situată în prezent la 13,3%, comparativ cu 15%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2025.

Anul trecut, în această perioadă, fuseseră raportate 582 de cazuri și 39 de decese.

Circulația acestui virus a fost detectată în 79 de provincii din 19 regiuni italiene, cu patru provincii mai multe decât în buletinul anterior.

Virusul se transmite prin țânțarii din genul Culex, având ca rezervoare principale păsările migratoare și pescărușii.

În paralel, buletinul include 12 cazuri de virus Usutu, înrudit cu West Nile (șapte în Lombardia și câte unul în Emilia-Romagna, Marche, Lazio, Piemont și Veneto).