Franța se află acum în al patrulea val de COVID din cauza creșterii cazurilor Delta, spune premierul Jean Castex. Castex a declarat că cele 18.181 de cazuri noi înregistrate în 24 de ore până marți după-amiază au reprezentat un salt de 140% față de săptămâna precedentă și a susținut că 96% din aceste noi infecții au fost observate la persoanele nevaccinate.

Suntem în al patrulea val, a declarat Castex pentru TF1 news. Varianta infamă Delta este aici și ceea ce o caracterizează de cele care au precedat-o este că este mult mai contagioasă. Trebuie să reacționăm și, în același timp, se știe cheia, nu este complet nouă, dar contagiozitatea acestei variante Delta ne obligă și mai mult, trebuie să ne vaccinăm, a spus el.

Adresarea sa vine în momentul în care permisul de sănătate COVID-19 – care atestă că titularul a fost fie complet vaccinat, testat negativ în ultimele 48 de ore, fie recuperat de boală în ultimele șase luni – devine obligatoriu pentru a vizita locuri de agrement și culturale.

Parlamentul francez dezbate în prezent un proiect de lege pentru cerința permisului de sănătate extins la baruri, restaurante, centre comerciale și mijloace de transport public pe distanțe lungi de la începutul lunii august.

Măsura a fost anunțată săptămâna trecută de președintele Emmanuel Macron în încercarea de a stimula vaccinările, care au încetinit în iunie. Anunțul a condus la creșterea cererii de vaccinare cu trei milioane, potrivit Castex, dar a provocat și proteste în toată țara.

Protestatarii spun că măsura este „liberticidă”. Mulți au fost însă condamnați pentru că au făcut o comparație între măsură și persecuția evreilor de către regimul nazist.

Vom fi intratabili cu cei care, de dragul idealurilor lor, pe care absolut nu le împărtășesc, recurg la acte de violență, fac comparații sau se referă la steaua galbenă sau la Shoah, atacă birourile parlamentare, dau foc centrelor de vaccinare, a avertizat el.

Pentru a satisface cererea crescută de vaccinări, a spus Castex, guvernul pune la dispoziție încă cinci milioane de doze disponibile înainte de sfârșitul lunii.

Peste 37,8 milioane de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin în Franța – 56% din locuitori – și 30,8 milioane sunt complet inoculați.

Guvernul a anunțat la începutul acestei săptămâni că își va îndeplini obiectivul de a administra 40 de milioane de prim-vaccinări până la sfârșitul lunii iulie – cu o lună mai devreme decât era planificat – și acum prezintă 50 de milioane de injecții până la sfârșitul lunii august.

În cele din urmă, el a subliniat că, deși nu s-au decis măsuri suplimentare la nivel național pentru a aborda creșterea recentă a infecțiilor, prefecții au puterea de a impune restricții la nivel local. Acestea includ cerințele privind măștile faciale, închiderea timpurie a companiilor care primesc persoane și anularea evenimentelor.

Prefectii din două departamente – Pirineii Orientali și Haute Corse – au făcut acest lucru în ultimele zile, după ce rata incidenței lor a urcat la 372 și 380 de cazuri la 100.000 de locuitori. La nivel național, rata incidenței pe 17 iulie a fost de 84 de infecții la 100.000 de locuitori.

#Covid #Emmanuel Macron #Franta #vaccin anti covid

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.