Republica Moldova se confruntă cu un nou val al pandemiei de COVID-19. Ministrul Sănătății spune că numărul persoanelor infectate este în creștere, iar o scădere s-ar putea atesta abia la sfârșitul lunii august. De asemenea, potrivit prognozelor specialiștilor, următorul val de infectări s-ar putea înregistra în luna octombrie. Autoritățile recomandă cetățenilor purtarea măștii în spațiile aglomerate, respectarea regulilor de igienă și vaccinarea împotriva COVID-19.

Ieri, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat recomandări privind purtarea măștilor de protecție în instituțiile medico-sanitare publice și private, transportul public, centre comerciale, magazine alimentare și nonalimentare, informează ipn.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, se recomandă respectarea distanței fizice între persoane de minim un metru, respectarea regulilor de igienă a mâinilor și igienă respiratorie, dar și respectarea, sub proprie răspundere, a regimului de autoizolare de către persoanele infectate. Ministrul Sănătății spune că deocamdată este inoportună impunerea restricțiilor dure.

„Avem o creștere pe parcursul ultimelor patru săptămâni. Dacă privim ce s-a întâmplat în țările UE, care deja au trecut prin acest val, observăm că el a durat o lună și jumătate, două luni. Acum avem 155 de persoane infectate la 100 mii populație, dacă e să comparăm cu media europeană, rata este mai joasă. Înțelegem că, de fapt, aceste 155 de persoane reprezintă mai multe cazuri de infectare, dar oamenii nu se adresează. Doar unul din familie care are nevoie de certificat sau argumentare, merge la medic și face testul. În majoritatea familiilor se îmbolnăvesc toți membrii, pentru că virusul este foarte contagios. După exemplul altor țări, prognozăm o descreștere a numărului de cazuri la sfârșitul lunii august, dar în octombrie am putea avea un nou val”, a spus Ala Nemerenco în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministrul Sănătății spune că, de cele mai multe ori, cei infectați fac forme ușoare ale bolii, dar acest lucru nu presupune excluderea vaccinării. La 25 iulie a început procesul de vaccinare cu doza booster 2, adică doza a patra de vaccin, care poate fi administrată la un interval de cel puțin patru luni de la prima doză de rapel.

„Ceea ce este caracteristic Omicronului, care a suferit și el modificări, este contagiozitatea foarte mare, dar formele sunt mai ușoare. Pe toată țara avem 80 de pacienți într-o situație mai gravă, intubați sunt 30. Cu referire la vaccinare, în ultima perioadă a crescut numărul persoanelor vaccinate și această creștere este din contul celor care se vaccinează abia acum cu prima doză. Pentru cei vaccinați, se recomandă a doua doză booster pentru a recăpăta imunitatea, pentru că studiile arată că, la fel ca în cazul gripei, imunitatea se păstrează, în medie, între 9-12 luni”, a mai spus ministrul Sănătății.

Potrivit datelor prezentate de ministerul Sănătății, în perioada 18 – 27 iulie, în Republica Moldova au fost înregistrate 5793 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19, cu o creștere cu 72,7% comparativ cu săptămâna precedentă.

#Nemerenco #vaccin #virus

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.