O strategie japoneză de economisire a energeiei ar putea deveni un model pentru europeni. Iată ce presupune „setsuden”

În timp ce Europa se confruntă cu rezerve mai mici de gaze naturale din cauza reducerii livrărilor din Rusia, criza energetică din Japonia declanșată de dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima de acum zece ani ar putea oferi o lecție de supraviețuire pentru europeni, cu metode de economisire a energiei precum stingerea luminilor sau oprirea lifturilor, scrie Reuters.

Miniștrii Energiei din UE au aprobat marți o propunere prin care țările membre se angajează să scadă consumul de gaze cu 15% din luna august și până în martie din cauza nesiguranței aprovizionării cu energie provocată de războiul din Ucraina.

Economisirea energiei, cunoscută sub numele de „setsuden” în Japonia, a devenit un proiect național pentru niponi după cutremurul și tsunamiul din 2011 care au provocat dezastrul de la centrala nucleară din Fukushima.

În săptămânile și lunile care au urmat, centrele comerciale au închis scările rulante, fabricile și-au redus activitatea, iar saloanele de jocuri de noroc pachinko au fost închise temporar.

„Trebuie să facem ceva, ori altfel va fi un dezastru” – aceasta a fost gândirea multor japonezi în acea perioadă, potrivit lui Koichiro Tanaka de la Institutul de Economie Energetică din Japonia.

Presiunea socială și întoarcerea la combustibilii fosili

Presiunea socială intensă, aceeași care i-a făcut pe oameni să se conformeze restricțiilor din timpul pandemiei de Covid-19, a jucat și ea un rol important. Tokyo Electric Power Co., operatorul centralei Fukushima-Daiichi, a pierdut în jur de 40% din capacitatea sa de generare de electricitate.

Imediat după ce a avut loc accidentul, compania de electricitate a întrerupt curentul pentru prima dată în istorie și a introdus alte întreruperi în regiunea capitalei țării în următoarele săptămâni. Într-un final, a repornit centrale mai vechi pe bază de cărbune și gaze naturale pentru a suplini deficitul energetic.

În luna mai a acelui an, guvernul japonez i-a rugat pe cetățeni săi și întreprinderile din Tokyo și nordul Japoniei să reducă din consumul de electricitate cu 15% în intervalele cele mai solicitante din timpul verii. Măsuri similare au fost adoptate anul acesta în timp ce Japonia se confruntă cu o aprovizionare cu energie deficitară.

Cele mai multe companii japoneze au aplicat măsuri de austeritate din momentul în care dezastrul din 2011 a lovit națiunea, cum ar fi stingerea luminilor și oprirea lifturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haine mai subțiri la locul de muncă și meciuri de fotbal matinale

Ministerul Mediului a țintit pentru o reducere și mai drastică a consumului de energie de 25%, cerând populației să închidă peste jumătate din imprimante în timpul orelor de vârf și să vină la serviciu cu propriile băuturi răcoritoare ca aparatele automate să poată fi scoase din priză.

Echipele de baseball și fotbal nu au mai jucat noaptea pentru a reduce nevoia pentru aprinderea nocturnei. Administratorii de la birou au crescut temperatura în termostate și i-au încurajat pe angajați să adopte campania guvernamentală „Cool Biz”, care presupunea purtarea de haine mai subțiri pe timpul verii.

Opinia publică s-a întors împotriva energiei nucleare și până la finalul anului 2013, Japonia a închis 54 dintre reactoarele sale nucleare care aprovizionau cu electricitate un sfert din țară. O mică parte dintre ele au fost repornite între timp.

Pentru a putea umple golul lăsat de închiderea centralelor nucleare, Japonia a apelat la combustibilii fosili, precum gazele naturale lichefiate (GNL), cărbune și petrol. Importurile de GNL din Qatar s-au dublat în 2012 la 15,66 milioane de tone, față de 2010.

Japonia a înregistrat în 2011 primul deficit comercial din ultimii 31 de ani

Creșterea importurilor de energie a fost unul dintre factorii care au dus în 2011 la înregistrarea primului deficit comercial al Japoniei din ultimii 31 de ani. Economia a alunecat în recesiune în perioada care a urmat cutremurului, iar lipsa rezervelor de energie a sugrumat renașterea economică a Japoniei după criza financiară globală.

PIB-ul a scăzut cu 0,9% în sfertul de an în care a avut loc accidentul de la Fukushima și a rămas neschimbat pentru restul anului 2011.

„În cazul europenilor, din moment ce ei sunt conectați prin rețele, ar putea avea impresia că se vor putea baza în ultimă instanță pe ajutorul venit din altă parte”, a spus Tanaka. „Aici în Japonia, noi nu ne permitem acest lux. Suntem doar noi.”

#gaze naturale #cărbune #economie #Japonia

O vioară care i-a aparținut celebrului om de știință Albert Einstein a fost vândută la licitație pentru suma de 860.000 de lire sterline, echivalentul a circa 20 de milioane de lei de ai noștri. Instrumentul, realizat în 1894 de lutierul Anton Zunterer, este considerat prima vioară a fizicianului. Înainte de vânzare, casa de licitații Dominic Winter Auctioneers, cu sediul în South Cerney (Gloucestershire), o estimase la aproximativ 300.000 de lire sterline.

Pe lângă vioară, o carte de filozofie oferită de Einstein unui prieten s-a vândut pentru 2.200 de lire sterline.

După aplicarea comisionului de 26,4%, prețul final al viorii va depăși un milion de lire sterline, ceea ce ar putea reprezenta un record pentru un instrument care nu a aparținut unui violonist celebru și nu a fost creat de Stradivarius. Recordul precedent era deținut de o vioară despre care se crede că s-a aflat la bordul Titanicului.

„A fost un moment special. Am avut trei licitatori prin telefon care au rămas în competiție până la final”, a declarat Chris Albury, specialist în suveniruri istorice în cadrul Dominic Winter Auctioneers, pentru BBC Radio Gloucestershire.

Albury a adăugat că puțini știu despre pasiunea lui Einstein pentru muzică: „Spunea mereu că, dacă nu s-ar fi făcut om de știință, i-ar fi plăcut să fie muzician. A început să studieze vioara la patru ani și cânta zilnic.”

Printre obiectele scoase la licitație s-a aflat și o șa de bicicletă care i-a aparținut savantului, dar aceasta nu și-a găsit cumpărător.

Toate piesele au fost oferite la licitație de stră-strănepoata lui Margarete Hommrich, o admiratoare a lui Einstein. Obiectele au fost dăruite inițial de savant bunului său prieten, fizicianul Max von Laue, în 1932, înainte ca Einstein să plece în Statele Unite, fugind de antisemitismul și nazismul din Germania.

O altă vioară a lui Einstein, primită în dar în 1933 la sosirea sa în SUA, s-a vândut în 2018 la New York pentru 516.500 de dolari.