Meteorologii avertizează că un episod de tip „Super El Niño”, aflat în formare în această vară, ar putea atinge niveluri istorice de intensitate și ar influența semnificativ clima globală. Specialiștii susțin însă că fenomenul s-ar putea ”autodistruge”, favorizând ulterior revenirea fenomenului La Niña.

Potrivit experților citați de FOX Forecast Center, toate cele cinci episoade majore de Super El Niño înregistrate după anul 1970 au fost urmate de o tranziție rapidă către condiții neutre sau chiar către La Niña. Fenomenul El Niño face parte din ciclul climatic ENSO (El Niño–Oscilația Sudică) și apare atunci când temperaturile apelor din Pacificul ecuatorial cresc peste valorile normale. La Niña reprezintă faza opusă, caracterizată prin răcirea apelor oceanice.

Un Super El Niño poate avea efecte majore asupra vremii la nivel global. În Atlantic, acesta reduce formarea uraganelor, în timp ce în Pacificul de Est stimulează dezvoltarea furtunilor tropicale. Totodată, fenomenul contribuie la creșterea temperaturilor globale prin eliberarea unei cantități uriașe de căldură din Oceanul Pacific în atmosferă.

Meteorologii explică faptul că intensitatea extremă a fenomenului poate accelera propria destrămare. Furtunile puternice generate de apele foarte calde transferă energia termică din ocean în atmosferă printr-un proces numit „ventilație atmosferică”, ceea ce duce treptat la răcirea suprafeței oceanului.

„Pe măsură ce suprafața oceanului începe să se răcească, alizeele revin în forță și împing apa caldă spre Asia”, au explicat experții FOX Forecast Center.

Acest proces favorizează ridicarea apelor reci din adâncurile Pacificului către suprafață, fenomen cunoscut drept „upwelling”, care poate determina instalarea rapidă a unui episod La Niña. Datele istorice arată că în patru dintre cele cinci episoade de Super El Niño observate după 1970, anul următor a fost dominat de La Niña. Dacă tiparul se va repeta, actualul ciclu de încălzire extremă ar putea fi urmat de revenirea La Niña în anul 2027.

Fenomenul La Niña este asociat, în general, cu ierni mai reci și mai umede în nordul Statelor Unite și cu un risc mai mare de uragane puternice în Atlantic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alert meteo #el nino #pericol

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.