Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

ALARMANT: 109 cazuri de șoc anafilactic la înțepătură de albină, înregistrate de la începutul verii

08 Aug. 2024, 14:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
08 Aug. 2024, 14:07 // Actualitate //  Cătălina Boico

109 cazuri de șoc anafilactic, dintre care 69 la înțepătura de insectă (albină/viespe), au fost înregistrate de la începutul verii, anunță Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).

În luna iunie 2024, au fost înregistrate 31 cazuri de șoc anafilactic la înțepătură de albină/viespe, în iulie au fost raportate 32 cazuri, iar de la începutul lui august – 11 cazuri de șoc anafilactic, inclusiv 6 la înțepături de insecte.

Potrivit CNAMUP, a fost înregistrat și un deces.

„La data de 01.06.2024, echipa SAMU Basarbeasca a resuscitat cu succes un bărbat de 56 de ani, care a făcut șoc anafilactic la venin de albină. Ulterior, cu monitorizarea parametrilor vitali pacientul a fost transportat la spital. Cu regret, în această perioadă au fost raportate două cazuri de șoc anafilactic la înțepătura de insectă soldate cu deces”, transmite instituția.

În perioada menționată mai sus, intervenția ambulanței a fost solicitată și pentru 664 persoane, inclusiv 245 copii cu urgențe medicale cauzate de mușcături sau înțepături de animale/insecte.

Șocul anafilactic reprezintă o reacție alergică severă care pune în pericol viața. Se poate produce de la expunerea la o substanță alergică, la un medicament, la un alergen alimentar sau de la o ințepătură de insectă (albină/viespe). Simptomele caracteristice șocului anafilactic se pot declanșa brusc sau pot apărea la câteva ore distanță, printre ele sunt: dificultatea de respirație; tumefierea (n.r. inflamarea) buzelor sau pleoapelor; amețeală; bătăile de inimă accelerate; urticaria (n.r. este o reacție alergică care apare pe suprafața pielii, sub formă de pete roșii); greața, voma și pierderea cunoștinței. Această afecțiune necesită o intervenție medicală imediată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 5 august, din cauza unui șoc anafilactic provocat de înțepături de viespe, s-a stins din viață deputatul PAS, Iurie Pasat. Funeraliile acestuia se vor defășura astăzi, 8 august, în satul său natal, Bălceana, raionul Hîncești.

Deputatul PAS, Iurie Păsat, a decedat! S-a întâmplat după ce a fost înțepat de viespe

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.