Un studiu realizat de organizația „Salvați Copiii” arată că aproape jumătate dintre copii petrec peste şase ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind alocat rețelelor sociale. Mai mult, vârsta medie la care copiii intră pe rețelele sociale a scăzut la doar 5 ani. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor asociate utilizării excesive a platformelor digitale la vârste fragede: anxietate, izolare socială și scăderea stimei de sine.

Potrivit cercetării, 48,3% dintre copii sunt activi online mai mult de 6 ore pe zi, iar vârsta medie la care copiii intră pe rețelele sociale a scăzut la doar 5 ani, comparativ cu 9 ani în 2019. Accesul prematur la aceste platforme vine la pachet cu riscuri pentru dezvoltarea emoțională a celor mici. Psihologii avertizează că utilizarea intensă a mediului digital poate duce la tulburări de somn, dificultăți de concentrare și chiar depresie.

Mai mult, studiul subliniază că mulți copii sunt expuși la conținut dăunător pe internet, intrând în comunități toxice, grupuri extremiste sau urmărind influenceri care nu oferă exemple demne de urmat. Platformele sociale sunt tot mai des utilizate, în timp ce interacțiunile reale sunt neglijate.

„Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare”, explică specialiștii.

Mai mult, cercetarea arată că doi din cinci copii au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, procentul fiind în creștere față de anii anteriori, așa-zisul fenomen de „hate”. Totodată, peste 50% dintre adolescenții care au apelat la consiliere psihologică au prezentat stări de anxietate severă, iar în cazurile extreme, utilizarea excesivă a social media a fost corelată cu tentative de suicid.

Ce rețele sociale folosesc copiii?

Conform studiului, platformele preferate de copii sunt TikTok (32%), Instagram (21%), Facebook (19%) și Snapchat (17%).

Acest fenomen provoacă îngrijorare în rândul părinților, 75% dintre aceștia temându-se că cei mici ar putea fi expuși la conținut nepotrivit, iar 70% se tem de interacțiunile cu străini periculoși. De asemenea, 59% dintre părinți sunt îngrijorați că minorii ar putea deveni victime ale infracțiunilor online.

Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, uneori prea târziu, „De ce sunt triști, furioși, retrași?” „Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica-mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că iese câteodată din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut”, spune Anca, părinte, 42 de ani.

„Copiii de azi cresc într-o lume în care timpul de calitate cu părinții este redus, imaginea de sine este construită pe baza aprecierii publice, nu pe un nucleu intern stabil, mass-media și influencerii definesc normele de succes și frumusețe. Fără un adult prezent, cald, coerent și implicat, social media devine mamă, tată, oglindă, referință și judecător”, menționează specialiștii.

Pentru a proteja copiii, psihologii recomandă stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut online, monitorizarea activității digitale și dezvoltarea unei comunicări deschise despre pericolele internetului.

„Fără un adult prezent și implicat, social media devine sursa principală de validare a copilului, ceea ce poate duce la o imagine de sine fragilă și la anxietate severă”, avertizează experții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#rețele #copii #internet

Cel puțin 49 de persoane au murit de sete într-o zonă izolată a deșertului Sahara, din nordul Nigerului, după ce camionul care le transporta s-a defectat, relatează BBC, citând un bilanț al autorităților locale, scriu știrileprotv.ro.

Grupul se întorcea din Mali, unde participase la un festival musulman, când a rămas fără apă, blocându-se la peste 80 km vest de Assamaka, un important punct de trecere a frontierei între Niger și Algeria.

„Călătorii s-au trezit blocați în inima unui mediu ostil, unde temperaturile extreme și lipsa punctelor de aprovizionare fac supraviețuirea extrem de dificilă”, se arată într-o declarație a guvernatorului din Agadez.

Doar doi oameni au supraviețuit, traversând deșertul până la Assamaka, unde au alertat autoritățile.

Camionul s-a defectat în mijlocul deșertului

Camionul plecase din orașul Telhandek din Mali, dar s-a abătut de la ruta prevăzută, potrivit guvernatorului.

Timp de câteva zile, șoferul și pasagerii au încercat în repetate rânduri să repare vehiculul, dar eforturile lor s-au dovedit în cele din urmă fără succes.

„Lipsiți de apă și incapabili să repare vehiculul în ciuda eforturilor șoferului, ale ucenicului său și ale pasagerilor, călătorii s-au trezit blocați în inima unui mediu ostil”, arată comunicatul. „Zeci de cadavre au fost găsite sub camionul imobilizat și în împrejurimile acestuia”, precizează acesta.

Victimele au fost îngropate în gropi comune de către echipa de salvare trimisă în zonă de autoritățile locale.

O altă tragedie a fost evitată în ultimul moment

În timp ce se întorcea de la locul accidentului, echipa de salvare a declarat că a dat peste un alt camion avariat care transporta peste 60 de persoane, care rămăseseră blocate timp de trei zile după o defecțiune a bateriei. Camionul plecase din orașul Harouba, tot din Mali, situat la peste 300 km de granița cu Nigerul, a precizat guvernatorul într-o declarație ulterioară.

Echipa de salvare, din care făceau parte și soldați nigerieni, a distribuit apă „călătorilor epuizați și în dificultate” și a ajutat la repararea vehiculului, permițându-le să-și reia călătoria în siguranță.

Deșertul Nigerului rămâne un important coridor de tranzit pentru migranții din toată Africa de Vest care încearcă să ajungă în Europa, sfidând în repetate rânduri riscurile asociate acestei călătorii periculoase.

Guvernatorul a declarat că această tragedie a scos în evidență „vulnerabilitatea tinerilor implicați în activități economice migratorii și transfrontaliere, adesea obligați să traverseze zone instabile pentru a supraviețui sau pentru a căuta condiții de viață mai bune”.