Anemia (din punct de vedere etimologic înseamnă „fără sânge”) apare că urmare a deficienței calitative sau cantitative a hemoglobinei, moleculă care se găsește în globulele roșii. Hemoglobină transporta oxigenul în organism, iar când această scade (hipoxie – lipsa de oxigen), țesuturile nu mai reușesc să funcționeze la parametri normali. De aceea, anemia este cel mai des corelată cu apariția unor boli ale sângelui, scrie realitatea.net.

Deficitul de vitamine: Care sunt cauzele

Există multe afecțiuni care facilitează scăderea nivelului de vitamine din corp. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt următoarele:

Nutriția deficitară în vitamine și minerale;
Sângerările externe (hemoragii), cauzate fie de menstra, fie de răni sau de ulcer;
Bolile cronice;
Bolile renale (rinichii au un rol esențial în procesul măduvei spinării de creare a hematiilor);
Sarcina (acumularea de apă și lichide din timpul sarcinii diluează cantiatea de globule roșii din sânge);

Anemia, cel mai periculos efect al lipsei de vitamine din corp

Efectele deficienței de vitamine diferă în funcție de stadiul la care a ajuns boală. Astfel, acestea pot include: slăbiciune, paloarea tegumentelor și a mucoaselor, răcirea extremitatilor (mâini și picioare reci), amețeală, cefalee, dispnee (dificultate la respirație), iritabilitate, ciclu menstrual neregulat, amenoree, glosita (limba inflamată sau tumefiată, umflată), vindecare întârziată a rănilor, dureri toracice, bătăi rapide sau neregulate ale inimii. Dacă în formele ușoare, acestea pot trece neobservate, în cazurile extreme facilitează instalarea anemiei, primul pas către dezvoltarea disfuncționalităților cardiace.

Organismul care nu are acces la cantitatea optimă de vitamine pentru o perioadă mai lungă de timp va trece printr-un episod de anemie. Asta înseamnă că nici sistemul lui circulator nu va primi oxigenul de care ar avea nevoie pentru a funcționa normal, lucru ce va face ca inima să depună și mai mult efort (astfel încât să compenseze lipsa sângelui oxigenat corespunzător).

Deficitul de vitamine poate duce la instalarea sau agravarea unei boli cardiace

Mai mult, conform unui raport emis de Organizația Mondială a Sănătății, până la 48% dintre persoanele care suferă de insuficiență cardiacă prezintă și un grad mare de devitaminizare, iar 43% dintre cei care au fost spitalizați în cazul unui atac de cord au prezentat semne ale deficienței de vitamine. La persoanele care nu primesc necesarul de vitamine există un risc cu 41% mai mare să facă un atac de cord sau să necesite intervenții speciale pentru tratarea bolilor inimii, comparativ cu cei care nu se confruntă cu această problemă. Combinația dintre deficiența de vitamine și insuficiența cardiacă poate crește riscul de deces sau de spitalizare cu 30-60%.

“În ziua de azi e tot mai greu să avem grijă de alimentația noastră, de corpul nostru și chiar și de mintea noastră; stresul zilnic, împreună cu mesele haotice și nesănătoase duc, de cel mai multe ori, la anemie. Metodele prin care aceste probleme ar putea fi evitate sunt nu doar numeroase, ci și accesibile. În primul rând, este esențial ca dieta să fie schimbată. Mă refer aici nu doar la înlocuirea preparatelor de tip fast-food cu cele gătite natural, acasă, ci și la introducerea în alimentația zilnică a fructelor bogate în fier, precum și a curelor periodice cu vitamine și minerale. Acestea din urmă pot face diferența dintre un organism care poate înfrunta bolile cu eficiență și cel care cedează la primele atacuri externe.”, ne atenționează Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice de la Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice “N.C. Păulescu”.

Deși dezvoltările din domeniul medicinei au făcut posibilă tratarea acestor probleme cu mult mai multă ușurință, este încă esențial să avem grijă ca dieta noastră zilnică să fie bogată în alimente nutritive și, de asemenea, să fie dublată de cure periodice de vitaminizare. Chiar dacă nu pare periculoasă la prima vedere, dacă nu este luată în serios și tratată la timp anemia poate deveni, treptat, un coșmar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #dificit #vitamine

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri