Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, are deosebita plăcere de a invita publicul la vernisajul expoziției „ALB DUPĂ ALB”, semnată de artista plastică Doina Mihăilescu.

Evenimentul va avea loc miercuri, 9 septembrie 2026, la ora 16:00, la Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău, str. 31 August 1989.

Expoziția „ALB DUPĂ ALB” se înscrie într-un amplu parcurs de cercetare artistică dedicat valorilor simbolice, expresive și plastice ale albului. Proiectul, construit de artistă de-a lungul mai multor etape expoziționale, a fost inițiat prin expoziția „ELIXIRUL ALB – Crinii Reginei Maria”, prezentată la Castelul Pelișor din Sinaia, și continuat prin expoziția „CRINII MĂRTURIEI”, găzduită de Muzeul Național al Bucovinei din Suceava.

În această succesiune de proiecte, albul depășește statutul unei simple opțiuni cromatice și devine un veritabil teritoriu de reflecție și revelație. Materia, lumina, transparența și absența se întâlnesc într-un demers artistic în care vizibilul și invizibilul, plinul și golul, memoria și prezentul se află într-un permanent dialog.

Prin „ALB DUPĂ ALB”, Doina Mihăilescu continuă această cercetare, aprofundând relația dintre materie și lumină și propunând o meditație asupra sensurilor pe care albul le poate dobândi în spațiul artei. Este un demers în care forma se apropie de esență, iar lumina devine nu doar un element plastic, ci și un spațiu al interiorității și al revelației.

Artista definește astfel miza acestui parcurs:

„Expoziția ALB DUPĂ ALB se înscrie într-un parcurs expozițional construit în jurul unei cercetări artistice coerente, începută cu ELIXIRUL ALB – Crinii Reginei Maria (Castelul Pelișor – Sinaia) și continuată cu expoziția CRINII MĂRTURIEI (Muzeul Național al Bucovinei, Suceava).

Acest amplu proiect artistic are ca miză posibilitățile de exprimare simbolice și plastice ale ALBULUI, care devine un spațiu al revelației, un mod de a cerceta raportul armonios dintre materie și lumină, dintre plin și gol, dintre văzut și nevăzut.”

Prezența expoziției „ALB DUPĂ ALB” la Chișinău constituie, totodată, un prilej de consolidare a dialogului cultural dintre instituții muzeale și dintre cele două spații românești, prin intermediul artei contemporane și al unui demers artistic profund ancorat în memorie, simbol și spiritualitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 9 septembrie – 4 octombrie 2026, la Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău.

#„Alb dupa Alb”#expozitie #Muzeul National al Bucovinei #Suceava

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.