Comisia Electorală Centrală (CEC) a recepționat patru demersuri repetate de înregistrare a grupurilor de inițiativă la prezidențiale de la echipele care vor să îi susțină pe susținerea lui Alexandru Arseni, Vasile Tarlev, Ludmila Corsun și Vasile Bolea.

În cazul ultimilor lui Bolea și Corsun, Comisia precizează că îi va informa despre menținerea deciziei de neînregistrare a grupurilor de inițiativă, deoarece demersurile repetate nu atestă eliminarea încălcărilor identificate anterior, informează IPN.

Alexandru Arseni a prezentat un act care demonstrează că a fost declinat din calitatea de membru de partid cu mult timp înainte de a depune actele pentru înregistrarea grupului de inițiativă la CEC, iar autoritatea a decis să înscrie grupul de inițiativă și să elibereze listele de subscripție.

Vasile Tarlev, care anterior voia să candideze independent, acum este înaintat de partidul „Viitorul Moldovei”, iar CEC urmează să examineze cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă.

O decizie finală nu a fost emisă deocamdată și în privința echipei care îl va susține pe Valentin Borodachi, care a depus mai multe cereri, inclusiv una de retrage a candidaturii, iar CEC urmează să desfășoare procedura de examinare pe caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform CEC, 31 august este ultima de recepționare a cererilor de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la alegerile prezidențiale. Echipele acceptate de către Comisie vor putea colecta semnături în susținerea persoanei pe care o reprezintă. În total trebuie adunate între 15.000 și 25.000 de iscălituri, adunate din cel puțin jumătate de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, adică din raioane și municipiile Chișinău și Bălți, pentru ca un potențial candidat să poată deveni concurent electoral.

Totodată, Comisia a înregistrat în calitate de participant la referendum republican constituțional din 20 octombrie 202 „Mișcarea Respect Moldova”, cu opțiunea „Da”.

#alegeri #candidati #CEC #grupuri de inițiativă #referendum

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.