Alocările bugetare „strategice”, campaniile guvernamentale mascate și promovarea politică prin intermediul instituțiilor publice au devenit fenomene sistemice și continuă să fie practicate în Moldova, conform misiunii de observare a alegerilor Promo-LEX. Experții notează că asemenea acțiuni încalcă egalitatea de șanse a formațiunilor politice în context electoral și erodează încrederea populației în procesul electoral.

Ce este abuzul de resurse administrative?

Legislația definește abuzul de resurse administrative drept utilizare a infrastructurii, bunurilor, personalului și altor facilități deținute de instituțiile publice în scopuri politice sau electorale.

Conform Promo-LEX, resursele administrative nu se utilizează doar în campanii electorale, ci și în afara lor. Reprezentanții misiunii de monitorizare notează că au solicitat în repetate rânduri reglementarea și interzicerea utilizării acestor acțiuni, dar și sancționarea demnitarilor de stat care recurg la ele.

Utilizarea resurselor administrative în contextul alegerilor parlamentare din 2025

Deși cadrul legal interzice explicit utilizarea resurselor administrative în perioada electorală, primul raport al Misiunii de observare Promo-LEX pentru alegerile parlamentare din 2025 constată încălcări cu tendințe de extindere.

Lansarea proiectului „Bugetul +Plus”, campaniei „Moldova poate” și oferirea sprijinului pentru familiile cu elevi înainte de începerea anului școlar reprezintă exemplu de fuziune între un partid politic și instituțiile statului, consideră reprezentanții organizației non-guvernamentale. În opinia lor, promovarea acestor inițiative printr-un cadru narativ și vizual și comunicare politizată poate fi ușor confundat cu o campanie electorală.

„Astfel de măsuri „împachetate electoral” creează o competiție inegală pentru partidele fără acces la bugetul de stat și mecanismele instituționale”, transmit observatorii.

Primăria Chișinău și promovarea identității vizuale a MAN, conform Promo-LEX, reprezintă un alt caz de „graniță ștearsă” între comunicarea instituțională și promovarea politică. Mesaje personalizate, asocierea directă cu primarul Ion Ceban și utilizarea culorilor partidului transformă comunicarea publică într-un instrument de consolidare a imaginii electorale, consideră observatorii.

„Promo-LEX notează inclusiv cazuri de promovare sponsorizată a acestor mesaje de către partid, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilizarea indirectă a fondurilor și resurselor publice în campania electorală”, se mai arată în analiza publicată de organizație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Utilizarea resurselor administrative la alegerile și referendumul din 2024

La alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, observatorii Promo-LEX au documentat cel puțin 282 de situații când s-au utilizat abuziv resursele administrative, iar majoritatea acțiunilor de acest gen i-au fost atribuite Maiei Sandu și PAS.

Cel mai frecvent s-a raportat implicarea persoanelor cu funcții publice în campania electorală, agitația și colectarea semnăturilor în timpul orelor de muncă, utilizarea instituțiilor statului pentru promovarea inițiativelor electorale și asumarea de merite pentru proiecte realizate din fonduri publice.

În raport cu scrutinele din 2019, 2020 și 2023, frecvența acestor cazuri a crescut, dar rămâne inferioară alegerilor parlamentare din 2021, când s-au înregistrat cele mai multe constatări privind utilizarea resurselor administrative în campanii electorale.

„Prin urmare, constatăm că utilizarea abuzivă a resurselor administrative este o constantă, indiferent de cine se află la guvernare. Lipsa voinței politice de a sancționa și a nu admite fenomenul perpetuează o competiție electorală inechitabilă și afectează în mod direct încrederea alegătorilor în procesul democratic.

Pentru a asigura un proces electoral echitabil, este esențial ca autoritățile să intervină pentru a preveni și sancționa astfel de comportamente, asigurând astfel respectarea principiilor democratice și a statului de drept”, punctează reprezentații Misiunii Promo-LEX.

#alegeri 2025 #campanie electorala #partide #Promo-Lex #resursă administrativă

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.