Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia urma să fie stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan, nu a avut loc din lipsă de cvorum. La ședința programată pentru astăzi, 26 august, au fost prezenți doar 14 deputați, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a anunțat o pauză de 15 minute pentru a lua legătura cu deputații absenți. După reluarea ședinței, numărul acestora nu a fost suficient, iar Gaidarji i-a invitat pe deputații prezenți la o ședință a prezidiului.

Pe ordinea de zi mai figurau o adresare către Comisia de la Veneția privind modificările legislației electorale adoptate de Parlament, precum și demersuri către corpul diplomatic acreditat la Chișinău și autoritățile din România, Ucraina, statele UE, SUA și Marea Britanie.

Prezidiul APG, care a propus ordinea de zi, se opune modificărilor Codului Electoral care vizează Găgăuzia. Potrivit noilor prevederi, alegerile pentru Adunarea Populară vor fi organizate în baza sistemului proporțional. Amendamentul opoziției privind păstrarea celor 35 de circumscripții uninominale a fost respins. Noile reguli se vor aplica începând cu următoarele alegeri pentru APG, iar scrutinul care urmează va fi ultimul desfășurat în baza sistemului majoritar.

Modificările introduc și condiții suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan: cel puțin 10 ani de reședință permanentă în Găgăuzia și cunoașterea limbii române. Opoziția le consideră discriminatorii. Totodată, domiciliul sau reședința temporară trebuie înregistrată cu cel puțin trei luni înainte de alegeri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adunarea Populară #alegeri bascan #deputati #Gagauzia

Grădinițele din Chișinău se confruntă cu un deficit de personal în blocurile alimentare, iar salariile mici fac dificilă ocuparea posturilor vacante. Din aproximativ 800 de funcții prevăzute pentru aceste servicii, doar 499 erau ocupate la 1 iunie 2026, potrivit șefului-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Andrei Pavaloi.

„Ce facem dacă mâine se închid grădinițele? Nu pentru că nu avem copii. Nu pentru că nu avem educatori. Ci pentru că nu mai avem cine să le pregătească masa”, a scris Pavaloi.

Potrivit lui, peste 37% dintre posturile din blocurile alimentare sunt vacante. Lipsa oamenilor înseamnă că angajații rămași trebuie să preia și munca celor care au plecat, iar în unele cazuri ajung să lucreze 1,5–2 norme.

„Un coleg pleacă. Altul preia munca. Uneori se ajunge la 1,5–2 norme. Și atunci apare întrebarea cea mai simplă: cât timp mai pot rezista oamenii aceștia?”, a menționat Pavaloi.

Problema este și mai evidentă în cazul salariilor. Un bucătar primește 4 230 de lei, un bucătar auxiliar – 3 150 de lei, un magazioner – 3 030 de lei, iar un spălător de veselă – 2 780 de lei. În același timp, Pavaloi susține că în sectorul privat, pentru munci similare, veniturile pot ajunge orientativ la 7 000–12 000 de lei.

„Atunci de ce ne mirăm că oamenii pleacă?”, se întreabă șeful-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.

El atrage atenția că angajații din blocurile alimentare trebuie să ajungă la muncă de la primele ore ale dimineții, să pregătească mesele și să asigure întregul proces de alimentație al copiilor.

„Nu sunt «doar angajați auxiliari». Sunt oamenii care pun mâncarea pe masa copiilor noștri”, a subliniat Pavaloi.

Printre soluțiile propuse de acesta se numără majorarea claselor și coeficienților de salarizare, revizuirea salariului minim în sectorul bugetar și acordarea unui spor fix de 1 300 de lei. Pavaloi mai propune sporuri mai mari pentru condiții nefavorabile de muncă și actualizarea normelor privind condițiile nocive.