ALERTĂ de călătorie în Islanda: Un vulcan provoacă mii de cutremure și este cât pe ce să erupă major

Ministerul de Externe de la Chișinău a emis alertă de călătorie în Islanda. Conform diplomației de la Chișinău, autoritățile locale au declarat stare de urgență în zona orașului Grindavík.

Se întâmplă din cauza riscului sporit de erupție de magmă. Rezidenții sunt obligați să părăsească localitatea. Conform presei străine, zilele trecute în regiune au avut loc peste 1000 de seisme.

„Recomandăm evitarea deplasărilor în zona localității afectate și să urmăriți anunțurile Departamentului pentru protecție civilă al Islandei – Civil protection (almannavarnir.is), precum și să urmați instrucțiunile autorităților islandeze. Pentru asistență pot fi apelate numerele 112 sau 1717 (Crucea Roșie)”, transmite MAEIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cursul weekendului trecut, au fost evacuate circa 4000 de persoane. Administrația islandeză se așteaptă la o erupție majoră, care ar putea afecta un oraș de pe coastă, dar și o stație geotermală.

Peninsula Reykjanes, unde se află Grindavik, este o zonă activă seismic și vulcanic, fiind amplasată la 40 de kilometri de Reykjavik. Conform hotnews.ro, cu referire la Reuters, de la începutul lui octombrie în regiune s-au produs peste 24.000 de cutremure.

#eruptie #vulcan #alerta #călătorie #Islanda

Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.