Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința în cauza penală deferită justiției de către Procuratura Anticorupție, ce vizează acțiunile președintei Fundației Moldo-Olandeze „Salvați Copiii Străzii”, învinuită de săvârșirea infracțiunii de escrocherie și trafic de influență.

Potrivit notei informative emise de Procuratura Anticorupție (PA), cauzele penale au fost pornite în anul 2017, de către Centrul Național Anticorupție (CNA), în temeiul unui denunț, iar potrivit materialelor, inculpata, în anul 2014, a dobândit de la denunțătoare prin înșelăciune și abuz de încredere 500 euro, sub pretextul unui împrumut pentru perfectarea unor documente la Primăria municipiului Chișinău, în vederea înstrăinării unui teren ce-i aparține, neavând intenția de a restitui împrumutul acordat.

În aceeași perioadă, sub același pretext (a unui împrumut), neavând intenția de a-l restitui, a dobândit ilicit de la denunțătoare mijloace bănești în sumă de 38 000 euro.

„În 2015, sub pretextul influenței asupra magistraților din cadrul Curții Supreme de Justiție, a extorcat și a primit de la denunțătoare mijloace bănești în mărime de 3 000 euro, în vederea influențării magistraților să adopte o decizie favorabilă în cadrul unui litigiu civil, parte a căruia era fiului denunțătoarei”, se mai arată în comunicatul PA.

În rezultatul judecării cauzei mai bine de 2 ani, prin sentință din 06 noiembrie 2023, instanța a recunoscut inculpata vinovată de comiterea infracțiunii de escrocherie, stabilindu-i o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de ca ocupa funcții de administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 5 ani.

„Totodată, instanța a recunoscut inculpata vinovată de comiterea infracțiunii de escrocherie (art. 190 alin.(2) lit. c) din Codul penal) și trafic de influență, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen a câte 1 (un) an pentru fiecare infracțiune, însă cu liberare de răspundere penală pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. Până la definitivarea sentinței, inculpatei i-a fost aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara”, mai adaugă responsabilii de caz.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#director #escrocherie #fundatie #inchisoare #Procuratura Anticoruptie.

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.