20 de persoane și-au pierdut viața în ultima săptămână în România din cauza gripei, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Numărul cazurilor raportate a scăzut de la peste 8.500 la aproximativ 6.200, ceea ce indică că sezonul gripal a atins vârful și începe să descrească în perioada următoare, transmite presa română.

Sezonul gripal a fost mai intens decât de obicei, însă specialiștii subliniază că nu este vorba despre o boală misterioasă sau despre un virus diferit.

„În spatele denumirii supergripa de tip K, nu se ascunde o boală misterioasă, ci doar gripa obișnuită a sezonului”, a explicat Corina Schepp, medic de familie.

Medicii recomandă prudență și avertizează că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor gripale. „Uneori pacienții își autoadministrează antibiotice, deși acestea nu sunt indicate într-o primă etapă și nu au efect antiviral. De asta este bine să-și administreze medicamentele doar după ce au consultat un medic”, a adăugat Corina Schepp.

Tratamentul antiviral, dacă este administrat la debutul bolii, poate reduce rapid simptomele.

„Există tratamentul antiviral pe care, dacă îl iau la debutul bolii, poate să mă ridice din pat. Așa cum spun eu, gripa te pune la pat, tratamentul antiviral te poate ajuta să-ți fie bine în mai puțin de 24 de ore”, a declarat Adrian Marinescu, managerul Spitalului de boli infecțioase din România, Matei Balș.

Specialiștii mai spun că sezonul de gripă din acest an a fost mai intens și mai greu de gestionat decât în mod obișnuit, iar tendința indică o diminuare treptată a numărului de cazuri în săptămânile următoare, urmând ca situația să se stabilizeze probabil în martie. Totodată, medicii recomandă respectarea unor măsuri simple de prevenție, precum igiena corectă a mâinilor, alimentația bogată în fructe și legume, purtarea măștii de protecție în cazul apariției simptomelor respiratorii și vaccinarea antigripală, singura metodă dovedită eficientă în prevenirea bolii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Medicii mai recomandă izolarea temporară a persoanelor bolnave, pentru a preveni transmiterea virusului în familie sau în colectivitate. Cele mai multe cazuri de gripă din România au fost raportate în București – 760 și în județul Prahova – 541. La nivel național, au fost înregistrate peste 96.000 de infecții respiratorii.

#decese #gripa #Institul Național de Sănătate Publică #Romania #sezon #victime

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.