Partidul Nostru propune un proiect de lege prin care statul va finanța studiile tinerilor în străinătate, cu angajamentul ca, după finalizarea acestora, să revină acasă și să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de Alexandr Berlinschii, candidatul Partidului Nostru la funcția de deputat, în cadrul dezbaterilor electorale de la TVR Moldova.

„Politica Partidului Nostru este foarte clară: rămânem acasă, dezvoltăm Republica Moldova și creăm condiții optime tinerilor!”, a subliniat Berlinschii.

El a prezentat mai multe proiecte de lege pe care Partidul Nostru le-a elaborat în scopul prezentării în noul legislativ și care se referă la susținerea tinerilor și familiilor tinere.

„În ultimii patru ani din țară au plecat peste 260 de mii de persoane. Acest declin poate fi oprit. Partidul Nostru are printre obiectivele sale mai multe inițiative legislative pentru copii, tineri și familii tinere: meniu unic în școli, restabilirea învățământului profesional-tehnic, redeschiderea Universității Agrare de Stat, revitalizarea Academiei de Științe, dar și crearea unui fond special constituit din defalcarea a 5% din vânzarea produselor alcoolice și de tutungerie vor fi direcționate către dezvoltarea tineretului și sportului”, a punctat candidatul Partidului Nostru.

Alexandr Berlinshcii are studii academice în domeniul administrației publice, dreptului penal și criminologiei. A urmat cursuri de perfecționare în securitate și apărare națională la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Vorbește fluent engleza, rusa și franceza. A activat în cadrul Primăriei municipiului Chișinău și al Comisiei Electorale Centrale, unde a deținut funcții de la specialist până la secretar. Deține o vastă experiență internațională în calitate de expert electoral, participând la conferințe, sesiuni de instruire și misiuni de observare a alegerilor în SUA, Belgia, Franța, Elveția, Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, sub egida Consiliului Europei, OSCE, UNESCO și altor organizații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Partidul Nostru

Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.

#piața carbonului #UE