Alexandr Lukașenko susține că nu este „ultimul dictator al Europei”. Ar renunța la putere?

Liderul belorus, Alexandr Lukașenko, a respins joi, 6 iulie curent, ideea că ar fi „ultimul dictator al Europei”, susținând că nu este un dictator, dar, dacă ar fi, nu ar fi cu siguranță ultimul.

Agenția Reuters amintește că Lukașenko, care conduce cu o mână de fier Belarusul din 1994, a declarat într-un interviu pe care i l-a acordat în 2012 că de fapt îi place notorietatea conferită de această poreclă. Însă când a fost întrebat din nou cu privire la acest lucru joi, în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o la Minsk și la care au fost invitați și reprezentanți ai presei internaționale, el a spus că jurnaliștii ar trebui să își ceară scuze că l-au întrebat un asemenea lucru.

„În ceea ce privește [sintagma] ‘ultimul dictator al Europei’, ar trebui să îmi cereți scuze astăzi”, le-a spus el jurnaliștilor strânși la Palatul Independenței de la Minsk. „Nu sunt un dictator, și dacă aș fi, nu sunt ultimul”, a susținut el, adăugând însă că „puterea nu este dată pentru a bălti în noroi”. „Nu decid eu dacă sunt la putere sau nu (…) oamenii mi-au încredințat această funcție înaltă”, s-a mai apărat el.

Alexandr Lukașenko spune că ar renunța la putere, dar…

Amintim că Uniunea Europeană nu îl recunoaște pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului, acuzând fraudarea pe scară largă a alegerilor prezidențiale din august 2020. Autoritatea electorală belorusă l-a declarat atunci câștigător pe Lukașenko cu 80% din voturi.

Rezultatul a dus la izbucnirea unor proteste fără precedent în Belarus, manifestațiile fiind reprimate cu brutalitate de forțele de securitate ale lui Lukașenko. Majoritatea celor care l-au contestat au fost încarcerați sau au fost nevoiți să fugă din țară.

Vorbind despre acest lucru joi, Lukașenko a spus că numărul persoanelor încarcerate în Belarus a scăzut la 22.000, comparativ cu 50.000 când a ajuns la putere în urmă cu aproape 29 de ani.

„Probabil că nu sunt un dictator foarte puternic”, a glumit el.

Liderul de la Minsk a avut și un moment de introspecție, afirmând că s-a gândit cum ar fi să își trăiască restul vieții departe de putere.

„Uneori îmi pun această întrebare dar apoi mă oprește o alta: ce se va întâmpla în viitor? Nu cred că sunt indispensabil dar ce s-ar întâmpla dacă o persoană nouă distruge totul?”, a mai spus Alexandr Lukașenko.

Uniunea Europeană a impus anul trecut noi sancțiuni împotriva regimului său din cauza susținerii pe care acesta a acordat-o invaziei ruse din Ucraina.

#dictator #Alexandr Lukașenko #Belarus

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.