Fostul Procuror General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a intrat în cursa prezidențială fiind susținut politic de Partidul Socialiștilor (PSRM). Stoianoglo, jurist de profesie, s-a născut pe 3 iunie 1967 în orașul Comrat. Este căsătorit și are doi copii. Cunoaște limba română, rusă, găgăuza și turca.

A studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova (USM). De-a lungul carierei sale, candidatul a activat în calitate de ajutor de procuror, procuror de sector, procuror al UTA Găgăuzia, adjunct al Procurorului General, iar ulterior a ajuns în fotoliul de Procuror General. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia, însă a luat insuficiente voturi pentru a trece în turul doi. Stoianoglo a mai activat ca avocat și a fost membru al Uniunii Avocaților din Moldova. A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe liste Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Stoianoglo a fost vizat în câteva dosare penale, pe care acesta le-a numit ”politice”. A obținut câștig de cauză la CtEDO și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în cadrul unui dosar, iar altele sunt pe rol.

În declarația de avere și interese persoanele, depusă pentru anul 2023, Alexandr Stoianoglo a indicat că a ridicat de la Procuratură aproape 50.000 de lei. Acesta a fost suspendat din funcție timp, pe o perioadă de aproape doi ani, iar în septembrie 2023, președinta țării l-a demis din funcție.

Candidatul susținut de PSRM indică că deține un teren, obținut în 2015 printr-un certificat de moștenitor, în valoare de aproape 30.000 lei. Acesta deține 2/5 cotă parte dintr-un apartament de 161,3 m.p., a cărui valoare ar fi de 942.047 lei și 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit de 91.5 m.p, moștenire din anul 2015. Familia lui Stoianoglo deține două mașini, un Hundai Tucson, obținut în 2021 la prețul de 575.000 lei și un Mitsubishi Outlander, obținut în 2007 la prețul de 80.000 lei, conform celor indicate în declarația de avere. În anul 2023, Alexandr Stoianoglo a luat un credit de la o persoană fizică pe care urmează să-l restituie în anul 2026. Este vorba de 200.000 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alegeri prezidentiale #Alexandr Stoianoglo #candidat #PSRM

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.